Mihai Busuioc a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu” (1998–2002) și a urmat studii postuniversitare la Brașov și Târgu Jiu. A început ca conducător de Carte Funciară la Judecătoria Sector 4, iar apoi a ocupat poziții la ANCPI, inclusiv director corp control în 2013–2014.
Tranziție către ministere și Guvern
După activitatea la cadastru, Busuioc a devenit lector la Ministerul Justiției și a ocupat poziții în Ministerul Dezvoltării (inclusiv secretar general adjunct și secretar de stat). Ulterior, a fost numit Secretar General al Guvernului.
Rolul său la Curtea de Conturi
În 2016, Mihai Busuioc a preluat conducerea Curții de Conturi, instituție cu atribuții de audit al resurselor publice. Sub conducerea sa, Curtea a aprobat în decembrie 2022 un nou Regulament de audit public extern (apărut în MO în ianuarie 2023), elaborat în cadrul proiectului „CCR‑SAI pentru cetățean”, derulat cu sprijinul Băncii Mondiale.
Proiect controversat „SAI pentru cetățean”
Derulat între 2019–2023, proiectul a avut un buget de aproape 6 milioane €, dintre care peste 5 milioane au provenit din fonduri europene. Între cheltuieli: materiale promoționale (29.000 €), conferință de închidere (52.000 €) și echipament IT (laptopuri, telefoane, imprimantă).
Vezi și Curtea de Conturi a României a transmis recomandări guvernului
Busuioc a numit echipa de management în 2019 și a acordat sporuri membrilor, printre care consilieri personali
Ancheta Parchetului European
În martie 2024, EPPO a confirmat existența unui dosar penal in rem referitor la proiect, inclusiv cheltuieli cu echipă și conferințe. Curtea susține că nu deține informații despre anchetă. Sindicatul auditorilor externi (SNAPER) a acuzat diminuarea atribuțiilor Curții, care – în opinia lor – a subminat rolul instituției chiar când România avea cele mai mari fonduri europene din istorie.
Presiuni politice și blocaje la controale
Sub Busuioc, Curtea de Conturi a refuzat de cel puțin trei ori să controleze partidul PSD la cheltuirea subvențiilor, mutând competențele și anulând protocoale de control. De asemenea, a fost numit de PSD cu sprijin politic, iar un fost președinte de Cameră de Conturi l-a denunțat drept „impostor în robă” pentru că nu ar indeplini condițiile legale de vechime și competență pentru CCR.
Propunerea PSD pentru CCR și record instituțional
În iunie 2025, PSD l-a propus pentru Curtea Constituțională, argumentând amploarea CV-ului său administrativ. Oponenții susțin că propunerea subminează precedentul judiciar și marchează o „capturare” politică a justiției constituționale .
Știre inițială
Curtea Constituţională a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România privind numirea lui Mihai Busuioc judecător al CCR, arătând că Hotărârea Senatului este constituţională şi că acesta are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice şi, astfel, îndeplineşte condiţia reglementată de art.143 din Constituţie.
”Curtea Constituţională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, arată CCR în comunicatul oficial.
Vezi și Orban: Nu voi fi deloc surprins dacă viitorul director al SRI propus de Iohannis va fi tot de la PSD
CCR mai arată că, în esenţă, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reţinut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice şi, astfel, îndeplineşte condiţia reglementată de art.143 din Constituţie, referitoare la vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.
S.O.S România a contestat, săptămâna trecută, la Curtea Constituţională votul dat de Senat pentru numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR.
