Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parțial conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlamentul României pe de o parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte. Decizia a fost luată cu şase voturi fiind „pentru” şi trei „împotrivă”.
Polemica a fost demarată de sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, condamnat deja și urmărit în mai multe dosare.
Cei 6 judecători susțin neconstituționalitate pentru trei articole din protocolul semnat în 2016
Judecătorii constitutionali au stabilit că doar articolele 6, alin. (1), art 7, (alin 1) şi art. 9 din acest act de colaborare sunt neconstitutionale. Acestea sunt prevederile articolelor declarate neconstituţionale.
„Art. 6 – (1) Parchetul comunica, in mod operativ, nu mai tarziu de 60 de zile lucratoare de la data inregistrarii sesizarii la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicită informatii suplimentare in legatura cu cauza.
Art.7 – (1) La solicitarea Serviciului, Parchetul asigure consultanta, prin specialistii proprii, in ce priveste activitatile ce fac obiectul cooperării.
Art.9 – (1) Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date si informatii care, prin natura lor, prezinta interes pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa securităţii naţionale. -(2) Parchetul pune la dispozitia Serviciului datele si informatiile referitoare la implicarea personalului acestuia in pregătirea sau savarsirea de infractiuni, dacă prin aceasta nu se impiedică sau ingreunează aflarea adevarului in cauza”, sunt articolele neconstitutionale.
Iordache, mana care mana care a semnat sesizarea
Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională pe 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.
