Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat miercuri, cu unanimitate de voturi, că o sintagmă privind organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului este neconstituţională.
Pe 24 octombrie, PSD a adoptat încă o lege cu dedicație pentru UDMR: a scutit ONG-urile minorităților de la obligația de a raporta beneficiarii finali, obligație valabilă pentru toate celelalte ONG-uri.
Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi ai PNL şi USR a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
În urma deliberărilor, CCR a admis cu unanimitate de voturi obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este neconstituţională sintagma „cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale” din cuprinsul articolului 4, alineat 2, litera c şi articolului 5, alineat 1, litera i din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se arată în comunicatul CCR.
Totodată, Curtea a constatat, cu majoritate de voturi, că celelalte dispoziţii din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, a precizat sursa citată.
Practic, Curtea Constituțională a obligat și ONG-urile minorităților să raporteze beneficiarii finali, la fel ca toate celelalte ONG-uri din România.
Pe 31 octombrie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională cu privire la anumite aspecte care ar fi neconstituţionale din legea de transpunere a directivei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.
”Cu alte cuvinte, o directivă care a fost publicată la nivel european în 2015, pe care ar fi putut să o preia pe rând mai multe guverne şi majorităţi parlamentare să o transpună în Parlament, a fost acum îmbrăţişată de majoritatea PSDragnea în Camera Deputaţilor pentru a interzice, a bloca funcţionarea organizaţiilor care desfăşoară activităţi în interes public, în interes social şi a dezarma, de asemenea, persoanele vulnerabile social să apeleze la organizaţii nonguvernamentale”, afirma liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.
Potrivit contestatarilor, ”doar în baza a şase articole din această directivă au fost sesizate patru încălcări ale Constituţiei, plus o încălcare prin procedura prin care a fost votată această lege”.
„Să nu uităm că legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor a fost votată de două ori, cu aceeaşi procedură, în condiţiile în care Regulamentul a fost încălcat, pentru că nu poţi să repeţi un vot, în cazul în care este suspectat de viciu, prin aceeaşi procedură”, a susţinut atunci Turcan.
La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a enumerat mai multe motive de neconstituţionalitate a legii.
„Am identificat mai multe motive de neconstituţionalitate. Este vorba despre o îngrădire a dreptului la libera asociere, prin aceste obligaţii impuse asociaţiilor şi fundaţiilor, este vorba de o încălcare a dreptului de protecţie a datelor cu caracter personal faţă de beneficiarii acestor servicii furnizate de asociaţii şi fundaţii şi este vorba şi despre o discriminare pe care au făcut-o în lege cei de la PSD – ALDE faţă de alte entităţi, alte organisme, de data aceasta politice, ale minorităţilor naţionale. Şi ne exprimăm speranţa că vom primi şi de data aceasta o soluţie favorabilă din partea Curţii Constituţionale, pentru că este ultima redută, este ultima modalitate în care putem opri acest atac îndreptat împotriva societăţii civile şi asociaţiilor şi fundaţiilor”, spunea Stelian Ion.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 24 octombrie proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, după ce votul a fost reluat. Iniţial, proiectul a fost respins cu 163 de voturi „pentru” din cele 165 necesare, dar, la solicitarea liderului deputaţilor PSD, Daniel Suciu, votul a fost reluat şi au fost înregistrate 170 de voturi „pentru” şi 70 „împotrivă”, proiectul fiind adoptat.
