Autorii unor teorii ale conspirației care au ca scop scăderea încrederii în proiectele venite de la Uniunea Europeană și care contestă valorile europene devin tot mai prezenți în mediul online, inclusiv în România.
Orașul de 15 minute sau o poveste de speriat adulții
Discursurile populiste, anti-europene, dezbinătoare și extremiste au luat cu asalt toate statele europene. Dezinformarea începe să fie tot mai prezentă, în timp ce încrederea în presă scade.
Astfel, cetățenii devin victime, pierd încredere și capacitatea de a lua decizii bazate pe fapte reale, potrivit unui analize realizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, sprijinit de European Education and Culture Executive Agency, realizat de un consorțiu al Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene, G4Media cu Amapola – Progetti per la sicurezza delle persone e della comunita Asociazione (Italia) și think tank-ul Center for the Study of Democracy (Bulgaria).
Nivelul redus al educației media și scăderea încrederii românilor în politicile UE au creat mediul perfect pentru ca aceste dezinformări să se dezvolte la noi în țară. Situația este și mai gravă dacă ne gândim la anumite categorii ale populației: comunități mici urbane și rurale, tineri, persoane în vârstă, cetățeni care trăiesc în diaspora – vizați în mod specific de campaniile de dezinformare.
În marea de narațiuni anti-europene, una dintre cele mai discutate este cea a „orașului de 15 minute”. Teoriile conspirației susțin că acestea sunt „orașe-pușcării” „ carantine climatice” care au ca scop pregătirea populației pentru un „lock-down climatic”. În aceste orașe ar urma ca toți oamenii să fie urmăriți și monitorizați în mod constant și nici nu ar avea voie să părăsească zona respectivă.
Ce reprezintă acest concept în realitate
În realitate, orașul de 15 minute este un concept de organizare urbană potrivit căruia să poți găsi orice ai nevoie în apropierea casei tale, pe o distanță pe care să o parcurgi într-un sfert de oră cel mult, pe jos sau cu bicicleta: magazin sau piață, farmacie, serviciu, școală sau grădiniță, parc.
Autorul acestui concept este Carols Moreno un urbanist inovator contemporan, franco-columbian, profesor la Sorbona. Acest concept a inspirat Comisia Europeană în strategiile sale de mobilitate urbană în același context al măsurilor privind reducerea emisiilor de care orașele europene sunt responsabile într-o proporție semnificativă.
Analiza din cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” a arătat că această dezinformare a avut 742 de apariții în mass-media din România după cum urmează:
– Presa: 135
– TV: 9
– Radio: 1
– Social media: 597
70% din dezinformare, făcută pe Facebook
Cele mai multe dintre aceste narative, aproximativ 70%, au apărut pe Facebook și doar 10% în presă. Totuși, impactul articolelor a fost mai mare decât cel a postărilor de pe social-media.
În cadrul acestui proiect au fost analizate și sentimentele stârnite de aceste narative:
7,6% sentiment pozitiv
67.2% sentiment neutru
25.2% sentiment negativ
Una dintre persoanele cele mai vocale pe acest subiect a fost Gheorghe Piperea care a strâns peste 4 mii de aprecieri la o postare în care promova o astfel de teorie a conspirației.
Narațiunile anti-occident și anti-europene sunt în creștere, se răspândesc, canalele se multiplică, câștigă audiență și validare chiar din mainstream-ul politic românesc.
Audiențele conspiraționiștilor și jucătorilor pe discurs populist nu sunt de neglijat și, pe unele teme, canalele lor de transmisie domină topul audiențelor ca impact (exemplu: identitatea digitală și monedă.
Top-ul influencerilor în online e dominat de articole ale unor actori care promovează discurs naționalist, anti-european, populist, suveranist și/sau teorii ale conspirației pe acest subiect – cu sute de postări și sute de mii de vizualizări) Sunt narațiuni despre care putem vorbi despre un asalt al discursului anti-european fără ca relatările obiective, explicative, informative să fie relevante ori să aibă vreun impact cazurile: identitate digitală/monedă digitală.
Social media cu Facebook în prim plan este canalul preferat de publicare și răspândire al acestor narațiuni. Urmează presa (online).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: PEXELS.com
