Liceele de top din întreaga ţară se pregătesc pentru admiterea candidaţilor, dascălii lăudându-se cu rezultatele foarte bune la examenul de bacalaureat, dar şi cu proiecte interactive în care să fie implicaţi elevii. Fiecare liceu de top are propria „reţetă a succesului”.
Cele mai căutate licee din ţară rămân Colegiul Naţonal „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Naţional „Sfantul Sava” sau Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, toate din Capitală.
„Reţeta succesului nostru este că ne dorim ca elevii să vină cu plăcere la şcoală pentru că mulţi elevi au o problemă în sensul că nu se simt apreciaţi sau li se spune că nu pot sau că nu vor.(…) Elevul trebuie să simtă că are libertate. Avem copii de o calitate deosebită. Vrem să îi responsabilizăm, să le oferim încredere, să înţeleagă că pot şi că sunt în stare să facă ceva şi sunt capabili de lucruri la care noi nici nu ne gândim. Vin cu nişte idei de nici noi nu le putem concepe. Noi îi încurajăm să participe în proiectele pe care noi le avem în şcoală. Avem o relaţie aparte cu elevii”, a declarat pentru MEDIAFAX, Victor Nicolae, directorul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti.
La Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, în 2016, cea mai mică medie de admitere a fost 9,56, iar anul acesta, conducerea liceului va pregăti nouă clase de boboci, dintre care trei de matematică-informatică, trei de ştiinţele naturii, două de ştiinţe umaniste şi una de filologie. Conducerea liceului afirmă că, anual, aproximativ 40% dintre absolvenţi devin studenţi în universităţi din afara ţării. Directorul colegiului susţine că implicarea elevilor în cât mai multe proiecte atrage rezultate deosebite.
„De Ziua Europei, pe 9 mai, după o tragere la sorţi, fiecare clasă reprezintă o ţară a Uniunii Europene. În acest proiect, elevii se implică extraordinar de mult pentru a reprezenta cât mai bine ţara respectivă, cu tradiţii şi costume populare.(…) Tezele pe care le dăm la română şi matematică sunt cu subiect unic, pe modelul unui examen naţional sau unei olimpiade. Subiectele sunt făcute de profesori care nu predau, în acel moment, la clasele pentru care fac tezele. De ani de zile aplicăm reţeta asta, de la noi s-au mai inspirat şi alte şcoli şi bine au făcut. La bacalaureat, avem în fiecare an rezultate extraordinar de bune”, a adăugat Victor Nicolae.
Un alt liceu de top din Capitală este Colegiul Naţional „Sfântul Sava”. Aici, ultima medie de admitere a fost anul trecut 9,92. Pentru anul şcolar 2017-2018, conducerea liceului pregăteşte opt clase de a IX-a, câte una de filologie, matematic-informatică bilingv engleză şi ştiinţele naturii, iar celelalte cinci sunt doar de matematică-informatică. Directorul spune că succesul liceului se datorează , în primul rând, profesorilor.
„Rezultatele foarte bune sunt confirmate în fiecare an pentru şi acest lucru atestă foarte buna lor pregătire. Însă pe primul loc este actul didactic pentru că elevii vin şi pleacă, dar colegii mei de cancelarie sunt ceea ce rămâne. Lor li se datorează atractivitatea colegiului nostru. Este o atmosferă aparte în Sava în care profesorul este alături de elevi şi ascultă care îi sunt dorinţele şi interesele, iar în felul acesta se construiesc proiecte şi activităţi. Sunt foarte multe concursuri şi olimpiade la care participă elevii noştri, prin care au confimat încă o dată calitatea actului didactic”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Elena Crocnan, directorul Colegiului Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti.
Specialiştii în educaţie sunt de părere că nu doar media de la bacalaureat califică un liceu ca fiind unul de top, ci trebuie luate în considerare şi alte aspecte.
„Lumea se îngesuie la licee care au cifre foarte mari de absolvenţi, care iau bacalaureatul, care intră la facultate fără să se uite şi la condiţiile de intrare. Multe dintre aceste licee nu au valoarea adăugată. Cu alte cuvinte, un liceu bun este cel care adăugă valoare, adică, îl iei pe copil la un anumit nivel şi îl faci să progreseze. Dacă un liceu are cea mai mică medie de intrare 9,25 şi media cu care absolvenţii iau bacalaureatul este de 8, atunci trebuie să ne punem nişte întrebări. Sunt licee unde cea mai mare medie de intrare este 5 şi aceste licee reuşesc să ducă cea mai mare parte dintre elevi până în clasa a XII-a. Dacă un copil a progresat, la matematică, de la 2 la 5, înseamnă că este o valoare adăugată. Eu am întâlnit profesori foarte buni în aceste licee defavorizate pentru că este mult mai greu să lucrezi cu copii care sunt mai puţin motivaţi şi dornici pentru învăţare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), din cadrul Ministerului Educaţiei.
Părinţii sunt sfătuiţi să fie foarte atenţi la cum aleg liceul pentru copilul lor, lunând în considerare care ar fi vocaţia elevului, dar şi o unitate şcolară aproape de casă.
„Ideal ar fi ca elevul şi părinţii lui să ştie la ce este copilul mai bun, ce i se potriveşte. Matematica necesară pentru evaluare nu este, de exemplu, un indicator că este «bun la matematică», astfel că alegerea între real şi uman este complicată şi merită testată cu un profesor independent: are gândirea formată pentru profilul real? Între două licee comparabile, merită să fie ales cel care este mai aproape de casă, va avea mai mulţi colegi din acelaşi cartier, există şanse mai mari sa fie în comunitatea care îl cunoaşte şi care îl va sprijini în adolescenţă. O altă provocare este modul de notare din gimnaziu, unde notele sunt importante şi există şanse ca anumite discipline (fizica, chimie, biologie) să nu fi fost abordate adecvat, iar profesorii de liceu vor avea cerinţe de la nivelul programei, adică mai inalte”, a afirmat pentru MEDIAFAX, Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.
