Centrală de ars deșeuri și parc natural. Centrala daneză Amager Bakke este vestită în lume pentru că arde gunoi menajer și obține curent electric sau căldură pentru casele din Copenhaga.
Practic, gunoiul pentru colectarea căruia oamenii deja plătesc scoate profit încă o dată din energia obținută și vândută. Ideea este veche, în lume există de câteva decenii centrale similare.
Copenhill, cum mai este cunoscută centrala, este nouă, a costat enorm și, în contextul discuțiilor despre reducerea poluării, este și controversată.
Oamenii nu au încă toate datele pentru a putea spune cu certitudine că arderea gunoiului are impact scăzut asupra mediului, deși pe hârtie așa pare. Hiba cea mai mare pe care i-o găsesc oficialii UE este faptul că descurajează reciclarea, având un impact major asupra mediului.
Istoricul: cinci primării s-au asociat
Proiectul noii centrale de incinerare datează din 2009. Atunci, cinci municipalități care dețineau vechea instalație de ardere a gunoiului menajer, veche de 40 de ani, adică Dragør, Frederiksberg, Hvidovre, Copenhaga și Taarnby s-au angajat să construiască o nouă instalație mai mare.
Decizia a mers inițial către o capacitate de maxim 560.000 de tone de deșeuri din municipii arse pe an, costul calculat atunci pentru a realiza centrala fiind estimat la 534 milioane de euro.
În final, centrala are capacitate mai mică și a costat mai mult: 570 de milioane de euro. A livrat primii kilowați în 2017.
Compania care operează centrala o descrie drept „cea mai curată și mai eficientă instalație de transformare a deșeurilor în energie din întreaga lume”.
Detaliu: ARC (Amager Resource Center) dispune de un sistem avansat și foarte costisitor de filtrare catalitică. Acesta elimină poluanții nocivi proveniți din ardere.
Cum funcționează: poate arde gunoiul adunat în trei săptămâni
ARC primește deșeuri de la aproximativ 600.000 de cetățeni și 68.000 de companii.
50% dintre deșeurile combustibile provin din locuințe private.
Centrala acceptă doar deșeuri care nu pot fi reciclate, pe principiul că reciclarea este mai bună pentru mediu decât arderea deșeurilor pentru energie.
Zilnic, 300 de camioane transportă deșeuri pentru centrală, câteva dintre acestea fiind, la rândul lor, electrice.
Conținutul câtorva camioane este testat: tehnicienii trebuie să vadă dacă deșeurile sunt potrivite pentru incinerare (sunt sortate corespunzător, nu conțin nimic care poate deteriora instalația sau care este toxic).
În hala de descărcare, gunoiul este turnat direct într-un depozit de 30/50 metri, cu înălțimea de 36 de metri.
22.000 de tone de deșeuri este capacitatea (trei săptămâni de preluat gunoi de la cele 5 municipalități proprietare).
Două utilaje automate amestecă deșeurile într-o masă uniformă. Omogenitatea este importantă pentru ca incinerarea să fie cât mai stabilă posibil.
Odată ce deșeurile sunt amestecate, alte utilaje le ridică în camerele de alimentare ale incineratorului. Pentru a reduce mirosurile urâte, hala de încărcare este menținută la o presiune mai mică decât presiunea aerului ambiant. Aerul extras din hală este folosit în incineratoare.
Citește și: Cât costă să ai o casă fără facturi și toate utilitățile. O experiență personală
Cuptoarele ard 80 t de deșeuri/oră
Centrala are două incineratoare identice, fiecare cu o capacitate de ardere de 25-42 de tone de deșeuri pe oră. Când deșeurile sunt introduse în buncărele de alimentare, acestea cad pe un puț. Formează un dop etanș, pentru a menține presiunea negativă în incinerator.
Partea inferioară a cuptorului este înclinată în jos și este compusă din 24 de rânduri de plăci de oțel perforate. Fiecare rând se poate mișca, formând un imens covoraș ondulat de oțel.
Pe măsură ce deșeurile avansează, se aprind treptat. Este nevoie de 1,5-2 ore pentru a arde deșeurile în incinerator la o temperatură de 950-1.100 °C.
Temperatura este controlată prin suflarea aerului prin orificiile din grătare. Când deșeurile ajung la capătul grătarului, practic toată energia a fost eliberată sub formă de fum fierbinte.
Pentru fiecare tonă de deșeuri, Amager Bakke poate produce 2,7 MWh de energie termică și 0,8 MWh de energie electrică.
Se reciclează zgura și se utilizează la drumuri
După ardere, 20% din greutatea gunoiului rămâne sub formă de zgură. Aceasta este compusă din cenușă din deșeuri, pietriș, nisip, metale și alte materiale necombustibile.
Zgura este colectată într-un tanc separat și transportată la o instalație de sortare. Este depozitată și udată 4 luni, obiectivul fiind de a „lega” particulele de metale grele de zgură.
Ulterior, metalele sunt îndepărtate pentru reciclare.
Pentru fiecare 200 kg de zgură pot fi extrase 10-15 kg de metale, care pot fi reciclate.
Zgura curată este apoi utilizată în construcții.
Produce curent și energie termică la valori uriașe anual
Centrala are două cazane moderne prin care circulă conductele cu fum fierbinte din incineratoare. O pompă menține presiune mare in conducte, aburul produs are 69 bari și o temperatură de 440 de grade.
90% din energia deșeurilor este transformată în abur de înaltă presiune.
Apa din cazane este transformată în aburi care sunt dirijați spre turbine. Acestea rotesc un generator.
Rezultatul este o producție de electricitate de 63 MW pe oră sau 552.000 MW anual, însemnând 191,5 milioane de euro anual la prețul la zi de 0,347 euro/kWh.
Odată ce turbina a preluat presiunea și căldura din abur, energia termică rămâne și este utilizată în schimbătoarele de termoficare. Apa de termoficare este încălzită în schimbătoare și apoi pompată în rețea.
Când căldura din apă a fost folosită de consumatori, apa este returnată și încălzită din nou. Producția de agent termic este de până la 247 MW pe oră.
Centrala poate adapta producția de energie electrică și termoficare la nevoile consumatorilor. Dacă este nevoie de multă energie electrică (vara mai ales), tot aburul este alimentat prin turbină.
Dacă este nevoie de multă încălzire (în timpul iernii), aburul este deviat dincolo de turbină, direct în schimbătoarele de căldură.
Epurarea se face prin filtre extrem de puternice
Dupa ce fumul de la ardere a trecut prin cazane și a eliberat căldura, trebuie purificat. Fiecare incinerator are sistem separat de purificare constând dintr-un filtru electric, un catalizator, trei epuratoare și un filtru de praf.
Majoritatea prafului și a cenușii din fum este îndepărtată de filtrul electric. Fumul este apoi trecut prin catalizator, care elimină oxizii de azot.
Primul epurator elimină acidul clorhidric, mercurul și alte substanțe, al doilea elimină dioxidul de sulf. Al treilea epurator este în condensare. Ultima etapă de purificare este un filtru de praf umed, care îndepărtează ultimele resturi de praf.
Înainte ca fumul să ajungă în coș, trece pe lângă o stație de măsurare, care înregistrează constant conținutul de poluanți.
În 1970, peste jumătate din gunoiul menajer al celor cinci municipalități care dețin centrala ajungea în gropi de gunoi. Acum, procentul este sub 2%.
Centrală de ars deșeuri și parc natural
În octombrie 2019, la doi ani după ce ARC a început să funcționeze, acoperișul centralei a fost transformat într-un centru de agrement.
Au apărut o pârtie de schi fără zăpadă, pentru toate anotimpurile și un spațiu verde împânzit cu trasee de drumeții.
Baza sportivă a fost făcută pe 170.000 mp și este un proiect al Fundației Amager Bakke, operat de o companie independentă numită Copenhill A/S. Instalațiile de schi sunt operate în parteneriat cu o altă firmă, Snowminds Ski School.
Pe lângă schiul alpin într-o țară fără forme de relief înalte, Copenhill are și un perete de cățărat de 85 de metri, o pistă de alergare mărginită de copaci, cafenea pe acoperiș, lift de sticlă cu vedere spre interiorul centralei electrice, un teren de tir cu arcul.
Contestatarii: cât dioxid de carbon ajunge în atmosferă?
În UE există acum un curent împotriva centralelor pe gunoi menajer. Acestea nu mai sunt eligibile pentru finanțări, fiind considerate responsabile de scăderea reciclării și de emisii de dioxid de carbon.
Arderea unei tone de deșeuri municipale poate arunca în atmosferă între 0,7 și 1,7 tone de dioxid de carbon.
Totuși, deși tot dioxidul de carbon este responsabil pentru efectul de seră, este luat în calcul doar CO2 provenit din combustibili fosili.
Plasticul este un derivat de combustibili fosili, așa că arderea unei tone de deșeu ar fi responsabilă pentru 580 de grame de CO2 din atmosferă.
A doua soluție: extragerea biogazului
Tot din categoria utilizării deșeurilor pentru obținerea energiei face parte și captarea biogazului din gropile de gunoi.
Senatorul ieșean Marius Bodea a prezentat un astfel de proiect al unui sistem integrat de reciclare a deșeurilor menajere. Ar fi o uzină de producere de compost organic, biogaz, biometan și energie electrică adaptată la dimensiunile Iașului.
„Este o obligație a orașului în contextul politicilor europene privind deșeurile și energia verde și care ar putea transforma sistemul de termoficare dintr-o gaură neagră din punct de vedere financiar într-o resursă uriașă de bani care să fie mai apoi reinvestiți în comunitate”, a precizat senatorul.
Experții consultați susțin că groapa de gunoi de la Țuțora poate produce suficient biogaz pentru a genera 2MWh energie electrică zilnic.
Curentul poate alimenta un cartier al orașului și costă 1,5 milioane de lei lunar.
Groapa de gunoi de la Țuțora poate produce anual circa 50.000 de tone de deșeu solid reciclat, care să reprezinte combustibilul solid pentru CET Holboca.
Centrala poate fi retehnologizată, problema încălzirii Iașului ar fi definitiv rezolvată prin arderea gunoiului.
Costurile estimate pentru o astfel de centrală au fost inițial de doar 35 de milioane de euro. Judecând după costurile centralei de la Copenhaga, costurile transformării CET Holboca în centrală pe gunoi sunt mai mari.
Estimare: la Iași ar fi necesară încălzirea a jumătate din locuințele din oraș, deci costurile ar putea ajunge la 285 de milioane de euro.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
