Cine sunt cei 9 judecători ai CCR

0

CCR ar putea desavarsi astazi operatiunea de distrugere a statului de drept in Romania. Dupa ce a transformat fara referendum Romania in republica parlamentara prin vandalizarea functiei prezidentiale, dupa ce a distrus DNA si a pus in genunchi ICCJ, CCR ar putea dinamita probele din mai toate dosarele penale, fie ele de coruptie, crima, viol sau talharie, desavarsind o amnistie perversa.

CCR va decide marti asupra sesizarii Guvernului in privinta unui conflict intre Parchetul General si Parlament prin incheierea protocoalelor care ar fi incalcat atributiile de legiferare ale Legislativului.

De ce este ea indamisibila conform oricaror norme si principii constitutionale a explicat deja pentru Ziare.com prof. univ. dr. Simna Tanasescu, specialista in drept constitutional.

Dar nu e suficient ca normele sa existe, ele trebuie si aplicate. Sa vedem asadar cine sunt oamenii care si-au arogat de ceva vreme dreptul de a reconstrui Romania dupa vointa lor si a patronilor lor politici.

In primul rand, trebuie stiut ca judecatorii CCR nu sunt magistrati, in pofida numelui purtat de functia lor si in pofida faptului ca au capatat recent cadou de la Parlament, dar si prin deciziile proprii un statut similar cu magistratii.

CCR este, conform definitiei sale, un organism politico-jurisdictional. Asadar, a spune ca CCR este politizata este un pleonasm. Judecatorii provin in general din lumea politica, unii vin direct din Parlament si sunt numiti 3 de Camera deputatilor, 3 de Senat, prin vot politic, si 3 de presedintele Romaniei.

Echilibrul din CCR este asadar unul strict politic, iar negocierea dintre judecatori devine una strict politica, daca statura profesionala a judecatorilor nu este mai puternica decat afilierea lor politica, asa cum se intampla in cazul altor curti, precum celebra Curte de la Karlsruhe.

Conditiile pentru a fi judecator, prevazute de art 143 din Constitutie, sunt insa minimale: “Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior”.

Inalta competenta nu a fost niciodata detaliata de vreo lege, deci e ca si cum n-ar exista. Deci ramanem cu Facultatea de Drept, cei 18 ani vechime, care, dupa cum istoria a aratat, pot fi si de jurist consult. Uneori, dupa cum vom vedea, nici macar atat.

Cine sunt asadar cei 9?

1. Valer Dorneanupresedinte CCR, este un fost procuror, din 1967 pana in 1985, cu o intrerupere de 6 ani cat s-a lipit de Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania ca expert in legislatia muncii – convertit apoi in politician.

Decembrie 1989 l-a prins consilier la Consiliul Legislativ si de atunci nu s-a invartit decat in politica: ministru, consilier al presedintelui Ion Iliescu, presedinte al Consilului legislativ parlamentar, chiar presedinte al Camerei Deputatilor, adjunct al Avocatului Poporului, care a preluat atributiile totale dupa ce Gheorghe Iancu a fost debarcat in 2012 in timpul asaltului de suspendare a lui Traian Basescu. Toate functiile sale au fost legate de PCR, FSN, FDSN, PDSR si PSD.

De altfel, PSD este cel care l-a trimis la CCR in 2013, din partea Camerei Deputatilor.

Cariera academica a dlui Dorneanu a inceput direct in pozitia de conferentiar la fabrica de diplome “Spiru Haret”, iar acum e profesor universitar la “Titu Maiorescu”. Este acuzat de autoplagiat dupa ce si-a clonat o carte de 3 ori.

Deci “inalta competenta profesionala” a dlui Dorneanu este strict politica.

Dl Dorneanu nu vadeste niciun respect pentru statul de drept cat timp de 7 luni refuza sa respecte o hotarare judecatoreasca definitiva care sanctiona CCR pentru incalcarea unui drept constitutional. Dupa cum am aratat deja, exista suspicinea ca acest refuz ascunde comiterea unui fals intelectual la redectarea deciziei in dosarul Bombonica ex Dragnea.

In 2017, dl. Dorneanu a incercat sa isi aroge dreptul de a publica doar acele opinii separate si concurente si a cenzurat doua asemenea opinii, ale Liviei Stanciu. CAB a decis, la cererea avocatei Elenina Nicut, ca Hotararea 1/2017 a CCR este nelegala si Curtea a fost nevoita sa modifice hotararea si sa publice opiniile tinute secrete.

2. Daniel Morarjudecator CCR, este considerat de multi presedintele de facto al CCR, unde a fost numit de presedintele Traian Basescu. A fost sef al DNA in perioada 2005-2012, doua mandate de care se leaga inceputurile anticoruptiei romanesti.

Inceputuri pe care, odata ajuns judecator CCR, dl Morar a inceput sa le distruga prin participarea sau chiar initierea de decizii care au dus la masacrarea unor dosare instrumentate in mandatul sau la DNA. De exemplu, cazul lui Mitica Dragomir, dosar instrumentat in vremea lui Daniel Morar, cu condamnare de 6 ani in prima instanta si incheiat cu achitare definitiva, dupa ce CCR a decis ca abuzul nu mai poate fi comis decat cu incalcarea legislatiei primare.

De numele dlui Morar se leaga cateva controverse. De exemplu, a participat ca judecator la deliberarile si votul asupra asa-numitei exceptii “Pivniceru”, desi se afla intr-un major conflict de interese. Dna Pivniceru a sesizat CCR cu o exceptie pentru ca in vechimea in magistratura sa fie inclusa si perioada de judecator CCR.

In acelasi timp, dl Morar si dl Toader, pe atunci judecator CCR, se aflau in proces cu Casa de Pensii tocmai pentru recunoasterea vechimii de judecator CCR in calculul vechimii in magistratura, deci exact obiectul exceptiei. Nicinul dintre cei doi, spre deosebire de dna Pivniceru, nu s-a abtinut si amandoi au votat pentru admiterea exceptiei, deci pentru propriile procese si propriile pensii.

In Decizia 685/2018 privind completurile de 5, semnata de Daniel Morar, scrie ca nimeni nu se poate judeca pe sine insusi.

Dl Morar are o relatie interesanta si cu protocoalele. In dosarele realizate de DNA in mandatul sau, supravegherea tehnica a fost realizata cu ajutorul SRI, pentru ca altfel nu se putea. Si, totusi, dl Morar a fost chiar raportorul deciziei care a declarat neconstitutionala implicarea SRI in supravegherea tehnica in dosarele penale. Intr-un interviu recent, dl Morar califica protocoalele drept ilegale, ceea ce reprezinta deja o antepronuntare in raport cu sesizarea care trebuie solutionata astazi.

La finalul anului trecut, exact inainte ca Legile Justitiei sa ajunga in analiza CCR, dl Morar era fotografiat in timp ce lua masa cu Florin Iordache, in compania magistratului asistent Senia Costinescu.

3. Maya Teodoroiu, judecator CCR, fosta adjuncta a Rodicai Stanoiu la Ministerul Justitiei in perioada cand dosarele si sentintele erau decise in sedintele de partid, a fost trimisa la CCR de Senat, propusa de PSD, partid de care este strans legata intreaga cariera a domniei sale.

O cariera in care insa nu e certa indeplinirea conditiei de 18 ani vechime necesara pentru a fi judecator CCR. Ca sa iasa la socoteala i-a fost considerata vechime calitatea de cercetator la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, pe care o are din 1994, ceea ce insa nu se incadreaza in textul constitutional.

In afara de cercetare, dna Teodoriu a mai fost, abia din 2013, cadru didactic la ASE, SNSPA si “Titu Maiorescu”. Magistrat nu a fost nicio zi.

In schimb, a tot ocupat functii politice. A fost secretar de stat la Ministerul Justitiei pentru Rodica Stanoiu, PSD a incercat fara succes sa i-o impuna si lui Catalin Predoiu in timpul primului guvern Boc, a revenit in MJ in mandatul lui Robert Cazanciuc, de unde a sarit la CCR in locul lui Toni Grebla, deci pe rest de mandat.

Cum o recenta decizie CCR o impiedica sa mai primesca un mandat, de anul viitor
trebuie sa-si gaseasca un nou serviciu. Presa a speculat ca ar putea fi un post de europarlamentar PSD sau chiar ministru al Justitiei.

Dna Tedoroiu a fost raportor in dosarul completurilor de 5 de la ICCJ. Este buna prietena cu Alina Ghica, judecatorul care i-a dat castig de cauza la CAB lui Liviu Dragnea tot pe tema completului de 5 de la ICCJ, si cu Oana Haineala, fost secretar de stat al lui Florin Iordache, solicitata consilier de Carmen Dan la Ministerul de Interne, actuala sefa a Corpului de Control al MJ.

4. Marin Enachejudecator CCR, raportorul in cazul protocoalelor, este un traseist politic notoriu – FSN, PSD, UNPR, ApR Melescanu si PC Voiculescu – a carui experienta juridica se reduce la cariera de avocat din Vaslui.

A ocupat numeroase functii politice: 3 mandate de deputat FSN, PSD si UNPR, consilier prezidential al lui Ion Iliescu, trimis apoi de acesta in postul de ambasador al Romaniei in Republica Moldova intre 1993 si 1996.

In 2016 a fost trimis in CCR de Senat, direct din Comisia pentru Invatamant, Tineret si Sport a Camerei Deputatilor.

Potrivit CNSASdl Enache a avut dosar de retea in fosta securitate, dar acesta s-a pierdut. Dl Enache este acuzat de plagiat, dupa ce  jurnalistii de la Romania Libera au analizat trei carti publicate de domnia sa si au gasit pagini intregi copiate, fara citare, din alte surse inclusiv Wikipedia.

Marian Enache este judecatorul raportor in cazul sesizarii privind protocoalele.

5. Petre Lazaroiujudecator CCR, pe numele sau real Petre Ceausescu, este probabil cel mai controversat dintre judecatorii CRR, functie in care a fost numit de presedintele Traian Basescu nu o data, ci de doua ori.

Competenta profesionala a dlui Lazaroiu are origini profunde: jurist consult la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc – Jilava intre 1979-1980 si apoi, pana in 1993, la Intreprinderea Mecanica de Utilaje Chimice Bucuresti.

In 1993 ajunge direct judecator al Curtii de Conturi, calitate in care, intamplator sau nu, a inchis un dosar in care primarului Traian Basescu ii erau imputate aproape 38 de miliarde de lei vechi. Dupa plecarea de la Curtea de Conturi, dlui Lazaroiu i-a fost respinsa intrarea in magistratura, a stat doua saptamani ca reprezentat al societatii civile in CSM, dar l-a nemultumit salariul, asa ca a plecat in avocatura, de unde presedintele Basescu l-a numit in 2008 judecator constitutional in locul lui Petre Ninosu, care decedase.

In 2010, cand acest rest de mandat a expirat, dl Lazaroiu a fost numit pentru un nou mandat plin, tot de catre Traian Basescu. CCR a stabilit anul acesta ca reinnoirea mandatului unui judecator este neconstitutionala, ceea ce nu l-a impiedicat pe Petre Lazaroiu sa isi continue nestingherit mandatul.

Desi ar fi putut incerca sa il revoce din functie pentru ca nu mai indeplinea conditiile necesare la numire, dl Iohannis pare sa o fi trimis sa discute pe dna Simina Tanasescu, consilier prezidential, o discutie privata pe care dl Lazaroiu a facut-o publica, unii spun ca a si inregistrat-o, fortand astfel demisia dnei Tanasescu.

 

Cariera academica a domniei sale este legata strict de Universitatea Dimitie Cantemir, considerata fabrica de diplome, al carei rector, Corina Dumitrescu, si-a trecut in CV un curs la universitatea “Standford” (sic!), despre care nu este clar in ce conditii a fost absolvit.

Dl Lazaroiu este acuzat si de plagiat in urma unei investigatii Newsweek.

6. Mona Pivnicerujudecator CCR, a fost numita de Senat, in 2013, la propunerea USL. Dupa 9 ani de avocatura, dna Pivniceru a devenit magistrat, in 1991, la Judecatoria Iasi, de unde a urcat toate treptele pana la ICCJ.

Ca magistrat, dna Pivniceru a fost mereu extrem de vocala in spatiul public, ca lider al Asociatiei Magistratilor, o asociatie mereu in dezacord cu reforma Justitiei, adversara a anticoruptiei, dar luptatoare la baioneta pentru drepturile salariale ale magistratilor.

Dna Pivniceru a renuntat la magistratura pentru a deveni ministru al Justitiei in Guvernul Ponta, functie din care a incercat sa-l numeasca la DNA pe Ioan Irimie, un procuror care fusese demis de la conducerea Serviciului Teritorial Cluj al DNA pentru management defectuos.

Dna Pivniceru a fost partenera de viata a lui Mihai Vlasov, fost sef al Camerei de Comert, condamnat la 5 ani de inchisoare in 2015 pentru trafic de influenta si din nou la 9 ani de puscarie, in prima instanta, in 2018.

7. Varga Attilajudecator CCR, este judecator constitutional din 2016, numit de Camera Deputatilor, la propunerea UDMR. La domnia sa e foarte simplu: in 1986 a terminat Facultatea de Drept, pana in 1990 a fost jurist consult, iar din 1990 pana in 2008 nu a fost decat parlamentar.

Si-a facut cei 18 ani ceruti de Constitutie cu ajutorul unei modeste cariere academice de cadru didactic asociat al Facultatii de Stiinte Politice, Adminstrative si ale Comunicarii, Extensia Satu-Mare, a Universitatii “Babes-Bolyai” si de conferentiar universitar la Departamentul de stiinte juridice al Facultatii de Stiinta si Arta a Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca.

8. Stefan Mineajudecator CCR, a fost numit in 2010 de Camera Deputatilor. Fara a avea o experienta de magistrat sau avocat, are o cariera universitara solida din 1991 la Facultatea de Drept a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj – Napoca, unde este in prezent profesor universitar.

Este motivul pentru care dl Minea are si cateva opinii separate remarcabile, inclusiv la decizia privind completurile de 5 ale ICCJ, caz in care a considerat sesizarea inadmisibila. Cei care il cunosc spun insa ca dl Minea nu este bataios si adesea cedeaza in fata unei majoritati covarsitoare preferand o viata profesionala linistita.

9. Livia Stanciujudecator CCR, a fost numita de presedintele Iohannis in 2016. Este magistrat de cariera, incepand cu 1980, cand a devenit procuror.

Din 1984 a fost judecator de penal, parcurs pe care l-a incheiat cu doua mandate de presedinte al ICCJ. De numele dnei Stanciu se leaga emanciparea Inaltei Curti de dominatia politica, dar si sentinte foarte importante incepand cu condamnarea lui Adrian Nastase.

Pentru ca este mai mereu in opozitie cu majoritatea din CCR, opiniile dnei Stanciu au fost cenzurate in baza unei hotarari nelegale la care, dupa cum spuneam mai sus, CCR a fost nevoita sa renunte ca urmare a unei hotarari a CAB.

Livia Stanciu este tinta unei campanii de discreditare ca urmare a cazului Gutau. Cum a fost manipulata prezentarea acestuia pentru a parea o sanctiune primita de Livia Stanciu de CEDO, ceea ce este complet neadevarat, am explicat deja.

INM demonteaza manipularea Antena3: Livia Stanciu nu a fost data afara! Detalii nespuse despre misteriosul caz Gutau

Acestia sunt judecatorii CCR, ale caror decizii sunt general obligatorii si fara cale de atac.

Daca acesti judecatori vor admite sesizarea in privinta protocoalelor, pasul urmator este deja pregatit – ordonanta de urgenta anuntata de Viorica Dancila in privind Codurilor Penale,

OUG care va umbla la probe si cai extraordnare de atac.

Ca urmare, din puscarii vor iesi nu numai corupti, ci si criminali si violatori condamnati pe baza unor probe obtinute si prin aplicarea protocoalelor.

Deci cei care ii vor scoate de acolo vor raspunde, daca ei vor ucide si viola din nou.

Citește și Dăncilă, supărată pe Iohannis:Astfel de jigniri nu se fac unei femei!

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele