Clasificarea țărilor în funcție de rezultatele obținute la testele internaționale educaționale – precum PISA și TIMSS – este, de multe ori, utilizată pentru a compara și a scoate în evidență sistemele educaționale din state diverse. Însă rezultatele acestora nu ar fi întotdeauna reprezentative, susține o analiză publicată recent de „The Conversation”. Motivul ar fi deosebirile din mediul socio-economic între statele participante, cum ar fi Norvegia, Rusia, Chile, Liban și Thailanda, care sunt comparate unele cu altele, în ciuda faptului că fiecare țară are realități sociale și economice diferite.
Clasificarea „The Conversation” ia în considerare condiții socio-economice atunci când clasifică performanțele țărilor
Potrivit celor mai recente clasamente internaționale, Turcia și Thailanda au avut rezultate slabe în ceea ce privește scorurile obținute de elevi la științe, însă „analiza noastră demonstrează că dacă aceste clasamente sunt luate în considerare în mod diferit (de pe picior de egalitate), atât Thailanda cât și Turcia ar putea fi, de fapt, la fel de bune ca oricare dintre țările cu rezultatele cele mai bune”, subliniază „The Conversation” precizând că analiza sa oferă o „comparație mult mai corectă” deoarece ia în considerare diferențele în ceea ce privește mediul socio-economic în care elevii învață, iar profesorii predau. „Aceasta este clădită pe o lucrare anterioară a noastră, în care am produs și analizat indicatorul „eficacității”. Analiza clasifică performanțele țărilor ca și cum acestea ar avea condiții socio-economice similare”, mai arată „The Conversation” precizând că „în acest fel este mai ușor de observat care state sunt de fapt cele mai eficiente în ceea ce privește educarea elevilor săi”.
Potrivit „The Conversation” în topul eficacității educaționale se află Singapore și Japonia
Potrivit unui grafic publicat de „The Conversation”, printre primele poziții în topul eficacității se află Singapore și Japonia, care obțin, în general, performanțe foarte bune la testele PISA și TIMSS. Însă analiza demonstrează că și state precum Turcia și Thailanda sunt foarte eficiente și au rezultate peste așteptări, chiar dacă obțin scoruri mai mici în clasamentele testelor educaționale. „Acest lucru înseamnă că Turcia și Thailanda s-ar clasa printre cele mai performante țări din lume — dacă nu ar exista diferențe socio-economice între țări”, subliniază sursa citată.
„Analiza noastră mai arată că sistemele educaționale din Norvegia sunt ineficiente, același lucru fiind constatat și în legătură cu Australia. Așadar, chiar dacă aceste state ocupă primele poziții în ceea ce privește dezvoltarea umană, ele nu se află printre țările cel mai bine clasate la aceste teste internaționale dacă este nivelat terenul. La capătul cel mai de jos al clasamentului se află Qatar și Emiratele Arabe Unite, care se numără și printre națiunile cu rezultatele cele mai mici la testele PISA și ar putea fi mult mai eficiente ținând cont de venitul mare pe cap de locuitor”, mai arată sursa citată.
Citește și: Ministerul Educației a lansat pe agenda publică dezbaterea privind noua lege a educației
„Este clar atunci că scorurile generale, luate independent, nu reprezintă o comparație corectă când vine vorba de stabilirea calității educației în diverse țări. Iar analiza noastră demonstrează că aceste condiții socio-economice au o importanță vitală când este comparată performanța la nivel global în clasamentele privind educația”, notează „The Conversation”. Prin urmare, este important ca țări precum Chile, Malta, Georgia, Statele Unite și Qatar să își îndrepte atenția către Turcia și Thailanda pentru a găsi o cale de îmbunătățire a sistemelor educaționale. „Iar așa cum arată analiza noastră, clasamentele educaționale internaționale nu sunt, probabil, cea mai bună măsură a performanțelor educaționale”, se arată în încheire.
