Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, se arată în previziunile economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE).
Comparativ cu previziunile economice de vară, publicate în luna iulie, Executivul comunitar a revizuit uşor în urcare estimările privind România, în condiţiile în care atunci miza pe o creştere de 4% în 2019 şi un avans de 3,3% în 2020.
„Produsul Intern Brut este estimat să înregistreze o creştere reală de 4,1% în 2019 şi un avans de 3,6% în 2020 şi unul de 3,3% în 2021. Consumul privat este aşteptat să se reducă dar va rămâne principalul motor de creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă şi o creştere solidă a salariilor”, susţine Executivul comunitar.
De asemenea, Comisia Europeană se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă. „De la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020”, subliniază Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea provin atât din mediul extern cât şi din condiţiile interne. „Extern, o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile. Intern, un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice”, susţine CE.
În paralel, Comisia Europeană avertizează că cheltuielile cu pensiile vor conduce la o creştere semnificativă a deficitului bugetar în România. Potrivit Executivului comunitar, deficitul guvernamental ar urma să crească de la 3% în 2018 până la 3,6% în 2019 „ca urmare a majorărilor semnificative de salarii în sectorul public. Deficitul guvernamental este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019” subliniază CE.
În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia Europeană a anunţat joi că şi-a revizuit, în scădere, prognozele de creştere, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020. Conform acestor previziuni, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,1% în 2019 şi cu 1,2% în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creştere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2%) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 şi 2021. Previziunile pentru 2020 au fost şi ele revizuite în sens descendent faţă de cele din vara (de la 1,6%).
