Efectele economice ale pandemiei generate de COVID-19 au împărţit afacerile în patru categorii – servicii esenţiale, marii câştigători, perdanţi şi supravieţuitori, printre marii câştigători numărându-se companiile din e-commerce, comunicaţii video, platforme cloud, telemedicină, arată o analiză PwC România, citată de Agerpres.
„Din categoria serviciilor esenţiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentaţie, de sănătate, telecomunicaţii şi utilităţi. Marii câştigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creştere a cererii pe piaţă, sunt, de exemplu, companiile care îşi desfăşoară activitatea în e-commerce, comunicaţii video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanţii evidenţi ai şocului sunt entităţile economice din sfera de turism, divertisment, retail tradiţional sau restaurante. Supravieţuitorii, adică acele sectoare care ar putea ‘scăpa’ mai puţin atinse de criză ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media”, potrivit analizei.
Totodată, activele imobiliare sunt afectate diferit, în funcţie de zona în care operează afacerea, dar şi de regiunea deservită. Astfel, anumite active operaţionale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi) resimt cel mai acut impactul iniţial şi este de aşteptat să vadă o scădere rapidă a valorii pe măsura răspândirii virusului.
„Altele ar putea fi afectate, dar în timp, pe parcursul unei perioade mai îndelungate – avem în vedere aici, de exemplu, zona de office, logistică, retail. În cele din urmă, există un impact potenţial pentru majoritatea sectoarelor dacă luăm în considerare scenarii extreme de evoluţie a pandemiei”, se mai precizează în articolul PwC România.
„Pentru un număr semnificativ de sectoare, însă, este clar că această criză medicală a condus la o scădere pe termen scurt a performanţei financiare care se va menţine, cel mai probabil, în decursul următoarelor luni. Există riscul ca declinul observat pe termen scurt să se transforme într-un impact asupra afacerilor pe termen mediu şi lung. Având în vedere că valoarea unei afaceri este, în primul rând, determinată de capacitatea ei de a genera numerar în viitor, este important să înţelegem impactul unei potenţiale recesiuni asupra proiecţiilor fluxurilor de numerar ale respectivei afaceri”, arată autorii articolului, Sorin Petre, Partener PwC România, şi Ileana Guţu, Senior Manager PWC România.
Totodată, pentru afacerile din sectorul de turism sau transporturi (în care există sume mari de venituri înregistrate în avans), posibilele anulări ale rezervărilor/ rambursări vor genera deficite ale capitalului de lucru care vor trebui acoperite – ceea ce va influenţa semnificativ evaluarea.
„Declinul pe pieţele bursiere poate fi cauzat de faptul că investitorii solicită rentabilităţi mai mari pentru capitalul investit. Creează oare acest lucru necesitatea modificării modului de calcul al ratelor de actualizare sau datelor de intrare specifice, cum ar fi prima de risc pe piaţa bursieră? Pieţele bursiere au cunoscut o volatilitate, dar continuă să fie lichide, spre deosebire de piaţa pe care se tranzacţionează companii întregi. În evaluarea participaţiilor majoritare folosind metoda fluxurilor de numerar actualizate, rata de actualizare ar putea fi ajustată prin considerarea unei prime pentru lichiditatea redusă, în loc de premisa ‘as if publicly traded’ aplicată în mod normal. O astfel de primă ar putea fi posibilă dacă observăm fie o îngheţare a pieţei, fie o diminuare a eficienţei acesteia”, arată reprezentanţii PWC România.
