Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este unul foarte optimist, şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB, însă în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, indicele ar putea depăşi 10% din PIB.
„Rectificarea bugetară survine în condiţiile anunţării de către Guvern a unor circumstanţe extraordinare determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2. Consiliul Fiscal validează manifestarea acestor circumstanţe extraordinare şi consideră că situaţia curentă reclamă realizarea unei rectificări bugetare care, pe de o parte, să sprijine lupta contra pandemiei şi, pe de altă parte, să atenueze impactul economic şi social al acesteia (…) Din judecarea datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, care este construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este foarte optimist (…) În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% – 7,45% din PIB, faţă de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB. În condiţiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1% – 8,9% din PIB considerând o contracţie de 4% – 6% a PIB real, ajungând până la 9,9% – 10,4% din PIB în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, de 8% – 9% în termeni reali”, susţine Consiliului Fiscal, în opinia de specialitate, transmisă sâmbătă AGERPRES.
În viziunea specialiştilor în fiscalitate şi pornind de la analizele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind impactul economic al pandemiei, de la referinţa istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008 şi de la alte date disponibile, „este prudent şi necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracţie a PIB real plasată în intervalul 4% – 6%, şi un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8% – 9%”.
„Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilităţii de finanţare în contextul în care accesul la resurse pe pieţele externe devine din ce în ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanţare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% şi 14,3% din PIB în funcţie de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 miliarde lei şi 144,3 miliarde lei. Deşi regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanţare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării pe pieţele externe, costul finanţării, nivelul scăzut şi posibila deteriorare a ratingului suveran ş.a”, se menţionează în analiza Consiliului Fiscal.
Potrivit sursei citate, programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiţionate de existenţa surselor de finanţare şi de nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu.
„Trebuie subliniat că accesul la finanţare (în vederea finanţării fluide a deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice care ajunge la scadenţă) este determinant pentru posibilităţile de acţiune în domeniul politicii fiscal-bugetare. În acest context, comunicarea din timp a planurilor de politică fiscal-bugetară care să indice, în special pentru pieţe, o traiectorie sustenabilă pe termen mediu a poziţiei finanţelor publice este esenţială pentru parcurgerea acestei perioade extraordinar de dificile (…) este necesară o abordare care permite acţiunea stabilizatorilor automaţi şi măsuri fiscal-bugetare pentru a atenua impactul sever al contracţiei economice, concomitent cu anunţarea cât mai repede a unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară începând cu anul 2021. Consolidarea bugetară în anii ce vin cere creşterea veniturilor bugetare provenind din economia internă”, notează instituţia.
Consiliul Fiscal atrage, din nou, atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 faţă de nivelul din anul curent, în condiţiile în care acesta este periculos de înalt.
„Revenirea la o traiectorie sustenabilă a poziţiei finanţelor publice, mai cu seamă având în vedere consecinţele economice ale pandemiei, reclamă o asumare publică neîntârziată a reconsiderării calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor. Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanţare a României impune luarea în considerare a tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare. Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin, îl va genera. Acţiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul şi încrederea pe pieţe şi în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanenţa unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor influenţa dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor ante-pandemie”, apreciază Consiliul Fiscal.
Instituţia evidenţiază faptul că ultimul raport al Comisiei Europene (CE) privind sustenabilitatea datoriei publice pe anul 2019, plasează riscul aferent datoriei publice a României la o valoare „înaltă” (cu excepţia celei pe termen scurt) – în înrăutăţire de la un nivel „mediu” în cadrul raportului pe anul 2018. Totodată, în Raport se arată, că în lipsa unor măsuri de corecţie, datoria publică a României ar ajunge la 62,3% din PIB în 2025, şi la circa 91,2% din PIB în 2030, iar aceste cifre privesc situaţia anterioară izbucnirii pandemiei şi încorporează majorarea pensiilor potrivit calendarului actual.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a transmis Consiliului, în data de 15 aprilie 2020, proiectul de rectificare a Bugetului general consolidat pe anul 2020, Nota de fundamentare şi proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe acest an, Nota de fundamentare şi proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, solicitând, în acest context, opinia Consiliului Fiscal cu privire la acestea.
Conform Consiliului Fiscal, ulterior, în ziua de 17 aprilie 2020, cele două Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului (OUG), nr. 50 şi 51 – aferente rectificării bugetului de stat şi respectiv a celui de asigurări sociale de stat, au apărut în Monitorul Oficial al României nr. 322 şi respectiv 323.
Guvernul a adoptat, în data de 17 aprilie, Ordonanţa de Urgenţă privind rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, luând în considerare noile date economice ca urmare a crizei provocate de epidemia cu coronavirus, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.
În acest sens, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a primit 8,1 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar Ministerul Sănătăţii aproximativ 3,8 miliarde de lei.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, afirma, în aceeaşi zi, că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an urcă la 6,7% din PIB la prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB. Potrivit acestuia, pe cash deficitul se majorează cu 31,9 miliarde de lei.
Oficialul a anunţat, de asemenea, că estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică o contracţie a economiei de 1,9% în acest an şi un PIB nominal în scădere la 1.082 miliarde de lei.
