Corina Crețu: „Vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac”

Aceasta a oferit și exemple concrete, citând cazul autostrăzii Târgu Mureș – Iași, unde Guvernul de la București a decis recent ca tronsonul Târgu Neamț – Iași să fie realizat în parteneriat public – privat, deși există bani europeni pentru construcția acestuia, inclusiv pentru studiile de fezabilitate.

„Pentru Târgu Mureș – Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa centrală și de est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate”, a spus Corina Crețu.

Aceasta a arătat că vine dintr-o vizită din Grecia unde a inaugurat, printre altele, un tren de mare viteză, în cadrul unor proiecte demarate pe trei perioade de programare, respetiv 20 – 21 de ani.

Comisarul european a argumentat că, odată demarat un astfel de proiect, fiecare guvern va fi obligat să-l ducă mai departe.

„Dacă noi ne oferim și putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 – 2021 și să înceapă construcția, cred că am face un pas înainte și am fi un pas important. Din păcate am văzut că în ședința de guvern Guvernul a anunțat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat”, și-a exprimat Corina Crețu dezamăgirea.

Ea a avertizat că specialiștii Comisiei „nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a acestei investiții”.

Corina Crețu a afirmat că este datoria sa, în calitate de comisar european, să avertizeze toate statele membre, „deci implicit și România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri și mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile”: „Trebuie să îmi fac datoria și să spun că atunci când o țară riscă să-și piardă șansa la dezvoltare pentru generații întregi”.

Ea a subliniat că, în cazul României, a făcut eforturi „extraordinare” pentru creșterea gradului de absorbție. „Am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul național de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți”, ajungându-se astfel la o rată de absorbție pentru perioada 2007 – 2013 de peste 90% în condițiile în care când a preluat mandatul de comisar european era de doar 50%.

„S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri”, a avertizat din nou Corina Crețu, care a cerut „proiecte noi, mature”.

În prezent există în analiza Comisiei „un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord”. „În rest așteptăm Craiova – Pitești, Târgu Mureș – Iași, Podul de la Brăila. Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult, la metrou angajat sub semnătură că vor depune în decembrie acest proiect de metrou, ne aflăm în noiembrie 2018 și nu-l avem depus la finanțare”, și-a continuat comisarul european acuzațiile la adresa guvernului de la București.

„Ceea e vreau ca oamenii să înțeleagă – din partea noastră există toată disponibilitatea, dar atâta vreme cât nu avem proiecte nu avem ce analiza și nu avem deci ce cofinanța. Mai simplu de atât nu văd …”, a spus Corina Crețu, ridicând din umeri.