Covidul „prostește”. Cazurile grave îmbătrânesc cu circa 20 de ani creierul uman

0

Concluzia a fost obținută după un studiu realizat de cercetătorii din Marea Britanie și prezentat de Sky News.

Este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se mai recupereze niciodată pe deplin”, a avertizat un profesor universitar din Cambridge. Conform acestuia, aproximativ 400.000 de persoane din Marea Britanie ar putea fi afectate de aceste efecte secundare.

Bolnavii care depășesc infecțiile severe cu COVID suferă de aceeași deteriorare cognitivă prin care trec în general oamenii între 50 și 70 de ani, a constatat noul studiu. Acest lucru este echivalentul pierderii a 10 puncte de IQ, potrivit echipei de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge și Imperial College din Londra.

Descoperirile lor sugerează că efectele infecției cu coronavirus sunt încă detectabile la mai mult de șase luni după boală, că recuperarea cognitivă este, în cel mai bun caz, treptată și că poate avea impact chiar și asupra persoanelor care au avut doar cazuri ușoare.

Există tot mai multe dovezi că COVID-19 provoacă probleme cognitive și de sănătate mintală de durată, pacienții recuperați prezentând încă simptome la câteva luni după infectare.

Simptomele pe care aceștia le raportează includ „oboseală”, „ceață cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate și chiar tulburare de stres posttraumatic (PTSD), spun cercetătorii.

Alt studiu anterior realizat în Marea Britanie a constatat că circa una din șapte persoane a raportat că are simptome care includ dificultăți cognitive la 12 săptămâni după un test pozitiv.

Chiar dacă și cazurile ușoare pot duce la simptome cognitive persistente, până la trei sferturi dintre pacienții spitalizați raportează că încă suferă de probleme cognitive șase luni mai târziu.

Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri spitalicești pentru COVID-19 la Spitalul Addenbrooke din Cambridge.

Persoanele au fost supuse unor teste cognitive computerizate detaliate la o medie de șase luni după boala lor acută, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăților mentale, cum ar fi memoria, atenția și raționamentul”, au declarat cercetătorii. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control.

Studiul a constatat că acești supraviețuitori au fost mai puțin preciși și au avut timpi de răspuns mai lenți decât grupul de control, iar rezultatele erau încă detectabile șase luni mai târziu.

Impactul a fost cel mai puternic în cazul celor care au avut nevoie de ventilație mecanică, dar echipa de cercetători avertizează că și pacienții care nu au fost suficient de bolnavi pentru a fi spitalizați pot prezenta semne evidente de ușoară deficiență.

Prin compararea pacienților cu 66.008 membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea suferită în urma îmbătrânirii cu 20 de ani, între 50 și 70 de ani, și că aceasta este echivalentă cu pierderea a 10 puncte de IQ”, au spus ei.

Cei ce au supraviețuit au obținut scoruri deosebit de slabe la sarcinile de raționament analogic verbal, un rezultat despre care cercetătorii spun că vine în sprijinul problemei raportate în mod obișnuit, și anume dificultatea de a găsi cuvinte.

De asemenea, ei au prezentat viteze de procesare mai lente, ceea ce se aliniază cu observațiile anterioare post COVID-19 de scădere a consumului de glucoză cerebrală în cadrul rețelei frontoparietale a creierului, responsabilă de atenție, de rezolvarea problemelor complexe și de memoria de lucru, printre alte funcții”.

David Menon, profesor la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului, a declarat: „Deteriorarea cognitivă este comună unei game largi de afecțiuni neurologice, inclusiv demența, și chiar și îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am observat – „amprenta” cognitivă a COVID-19 – era distinctă de toate acestea”.

Tot Menon a adăugat: „Am urmărit unii pacienți până la zece luni după infecția lor acută, astfel încât am putut observa o îmbunătățire foarte lentă. Deși acest lucru nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, cel puțin se îndreaptă în direcția corectă, dar este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se recupereze niciodată complet”, a avertizat profesorul universitar britanic.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele