Doi judecători de la instanța supremă au aplicat ordonanța Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) care spune că faptele care aduc atingere intereselor Uniunii Europene dar și cele de corupție nu se prescriu, așa cum a stabilit Curtea Constituțională în luna mai 2022, hotărâre întărită de Înalta Curte de Casație și Justiție care a decis că trebuie să se aplice principiul legii mai favorabile în aceste spețe.
Judecătorii Andrei Claudiu Rus – preşedinte, Cristina Rotaru-Radu și Ilie Iulian Dragomir au decis rejudecarea procesului în care a fost trimis în judecată milionarul Dragoș Dobrescu, membru al „grupului de la Monaco”, în timp ce judecătorul Andrei Claudiu Rus a fost de părere că faptele sunt prescrise și nu a dorit aplicarea deciziei CJUE din 2023.
„Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană statele membre au transferat drepturile și obligațiile ce decurg din tratat de la sistemul lor juridic intern către cel al Uniunii, limitându-și suveranitatea și dând naștere unui corp de drept cu caracter obligatoriu, atât pentru cetățenii lor, cât și pentru ele însele”
Argumentele judecătorilor Rotaru – Dragomir
Mai mult, „principiul preeminenței (sau supremației) dreptului Uniunii Europene asupra legilor naționale ale statelor membre, consacrat pe cale jurisprudențială prin hotărârile Van Gend en Loos și Costa ENEL oferă aplicabilitate obligatorie dreptului UE în ordinea juridică națională (prin drept european înțelegând legislația UE și jurisprudența CJUE, dezvoltată pe marginea acestei legislații). Ca atare, instanțele naționale pot aplica în mod direct dreptul UE”, se mai arată în motivarea instanței.
În plus, „judecătorul național, confruntat în soluționarea unei cauze cu norme contradictorii de drept european și de drept național (indiferent de natura acestor norme) are obligativitatea, conform jurisprudenței UE să dea valoare normei UE, înlăturând norma națională contrară (a se vedea Hotărârea din 9 martie 1978 Simmenthal, C-106/77, pct.21-24)”, mai arată judecătorii Rotaru Radu și Dragomir.
Nu există contradicție CCR – CJUE
Cei doi mai susțin că „hotărârile preliminare au putere obligatorie în cauzele inițiale, unde au fost formulate întrebările preliminare, atât pentru instanțele de fond, cât și pentru cele din calea de atac sau de casație. Instanțele nu sunt îndreptățite să ignore decizia, să modifice conținutul acesteia sau să decidă contrar acesteia”.
Potrivit raționamentului celor doi judecători, nu se poate vorbi de o contradicție între deciziile Curții Constituționale și Hotărârea CJUE din 24 iulie 2023. „Ceea ce impune Curtea de la Luxembourg este ca efectul aplicării legii penale mai favorabile, așa cum a fost stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 67/2022, să nu se întindă și anterior datei pronunțării primei decizii de către Curtea Constituțională.
Revine României sarcina de a se asigura că normele sale de drept penal și de procedură penală permit o sancționare efectivă a infracțiunilor de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și de corupție în general”, se mai arată în motivare.
Corupția trebuie sancționată
„Această cerință de efectivitate se extinde în mod necesar atât la urmărirea și la sancționarea infracțiunilor de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și de corupție în general, cât și la punerea în aplicare a pedepselor dispuse, întrucât, în lipsa unei executări efective a sancțiunilor, ele nu ar putea avea caracter efectiv și disuasiv.(…) În concluzie, întrucât în prezenta cauză inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție și spălarea banilor, Înalta Curte constată că Hotărârea CJUE din 24 iulie 2023 este, în principiu, aplicabilă în această cauză”.
„Înalta Curte va da însă efectivitate obligației impuse de Hotărârea CJUE din 24 iulie 2023, de a lăsa neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”, se mai arată în motivare.
Înalta Curte constată că în cauză aplicarea legii penale mai favorabile nu poate viza și actele de procedură efectuate anterior lui 26 aprilie 2018 (data pronunțării primei decizii a CCR), întrucât, conform Hotărârii CJUE din 24 iulie 2023 standardul național de protecție privind aplicarea legii penale mai favorabile nu poate produce efecte anterior acestei date.
Au cerut închiderea procesului
Dobrescu Dragoș, Canino Pier – Luca şi avocatul Doru Boștină au indicat la Curtea de Apel București că doresc încetarea procesului penal ca urmare a faptului că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
În octombrie 2022, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe afaceriștii Dragoș Dobrescu, Pier Luca Canino și avocatul Doru Cătălin Boştină într-un dosar de corupție care vizează modul în care au fost obținute avizele de construcție pentru Magistrala 5 de metrou, cea care străbate Drumul Taberei.
Conform procurorilor, Dobrescu i-ar fi cerut lui Canino un milion de euro, pentru a interveni la primarul de atunci al sectorului 6, Rareș Mănescu, pentru obținerea avizelor la magistrala de metrou.
Cei doi ar fi convenit ca banii să fie remiși prin firma lui Doru Boștină, pentru a ascunde natura banilor fiind încheiat un contract de asistență juridică, precum și un contract de mentenanță. Rareș Mănescu nu are nicio calitate în acest dosar. Pier Luca Canino a fost CEO al Astaldi România.
În mai 2023, Curtea de Apel București a constatat prescrierea faptelor în dosarul de corupție în care era trimis în judecată afaceristul Dragoș Dobrescu și complicii săi.
