Cum evităm dezinformarea. „Chiar în primele ore în care a început războiul din Israel, eu personal am intrat pe twitter, care era o sursă foarte bună de informații când izbucnea un eveniment internațional.
Am constatat că și acest canal, care până acum era destul de eficient, a fost invadat de foarte multe informații false. Chiar și nouă jurnaliștilor ne-a fost dificil să discernem care informații erau reale. Erau foarte multe informații vechi vândute ca fiind de acum.
De aceea, am decis să organizăm această dezbatere cu jurnaliștii și studenții la Jurnalism, pentru a învăța cu toții cum să ne ferim de informațiile false, în cursa pentru a da știrea primii ”, a explicat Răzvan Chiruță, redactor-șef PRESShub, în deschiderea evenimentului „Confruntarea cu dezinformarea și propaganda înaintea unui breaking news”.
Dezbaterea a fost organizată de Freedom House România împreună cu Ambasada Germaniei în România pe 1 noiembrie 2023, la Institutul Goethe din București.
Seminarul a debutat cu un mesaj din partea Sonjei Gebauer, șefa serviciului de presă, protocol și relațiii publice al Ambasadei Germaniei, a explicat în cadrul evenimentului cum diverse organizații se folosesc de informațiile false pentru a manipula publicul.
„Vedem acum, cu războiul din Gaza, state sau organizaţii teroriste care folosesc intenţionat aceste informaţii greşite pentru a manipula. Aceste informaţii false au consecinţe grave, precum manifestaţii şi proteste şi arată cât de importantă este munca dumneavoastră ca jurnalişti. Din păcate, avem mai multe crize în acest moment”.
„Oamenii nu realizează că în feed-ul lor este dezinformare, nu o recunosc”
Bianca Toma, director al Centrului Român pentru Politici Publice, a explicat că publicul nu conștientizează tot timpul când este expus unor informații eronate.
„Dezinformarea pe teme anti-europene afectează și erodează încrederea în valori. Erodează și intoxică mentalul colectiv al cetățenilor din toate statelor membre.
Lucrul acesta se întâmplă peste tot. Problema este că reziliența la dezinformare este scăzută. Oamenii nu realizează că în feed-ul lor este dezinformare, nu o recunosc.
În al doilea rând, nu au instrumente cu care să detecteze aceste informații false și sunt multe motive pentru care nu le avem”.
Cele mai răspândite narative anti-europene
Bianca Toma a vorbit despre cele cinci cele mai răspândite narative anti-europene.
Una dintre acestea este cea potrivit căreia „UE ne va obliga să mâncăm gândaci”.
Această informație a fost răspândită, în principal, prin intermediul rețelelor de socializare.
Principalii actori care au contribuit la acest lucru au fost George Simion, Gheorghe Piperea și Cristian Terhes.
O altă informație falsă care are ca scop scăderea încrederii în Uniunea Europeană se referă la carnea artificială. Au fost răspândite, în mare parte pe rețelele de socializare, mesaje care susțineau că „UE ne obligă să mâncăm carne artificială” sau „UE ne bagă pe gât carne de plastic” sau „UE ne obligă să renunțăm la carne” sau „UE ne dă carne de plastic”.
O teorie a conspirației care a trezit panică în rândul publicului s-a legat de conceptul de „oraș de 15 minute”. Această idee se referă la o organizare urbană prin care poți să găsești ce ai nevoie la o distanță de cel mult 15 minute față de locuința ta.
Însă mai multe voci au susținut că acest concept își propune să urmărească oamenii și să transforme cartierele în „orașe-pușcării” sau în „ghetouri moderne”.
CRPE a studiat și efectele dezinformării pe tema identității digitale europene. Deși acesta este un instrument prin care cetățenii, dar și companiile din UE pot face mai ușor dovada unor informații personale, conspiraționiștii susțin că este o metodă de control total.
Cei care susțin această teorie spun că oamenii vor trăi „într-o închisoare în aer liber” sau că „vom ajunge sclavi digitali”.
O a cincea dezinformare a avut în prim-plan portofelul digital sau moneda digitală. Deși aceste aplicații pentru telefoanele mobile ne vor permite să ne identificăm online și offline, în orice țară din UE, să validăm informații personale, anumite persoane au susținut că sunt o metodă de constrângere.
Spre exemplu, Cristian Terheș a afirmat că „Nu te vor obliga să ai identitate digitală, doar că, dacă nu ai, vei muri de foame!”, potrivit cercetărilor celor de la CRPE.
„Propaganda se bazează pe patru teme fundamentale”
Nicolae Țibrigan, expert în combaterea dezinformării, a vorbit în cadrul evenimentului despre propaganda rusă din Europa.
„Personal, m-a pasionat acest subiect din 2017 și sincer vorbind cu experții de atunci toți ajunsesem la concluzia că despre propaganda rusă se va mai discuta maxim doi ani, după care lucrurile se vor liniști.
Lucrurile nu au stat așa.
Vedem o amplificare, vedem că și contextul internațional favorizează aceste campanii.
Dacă ne uităm atent la firele narative din propaganda rusă începând cu declanșarea invaziei militare împotriva Ucrainei o să observăm câteva tipare care s-au schimbat în timp.
Dacă la început propaganda rusă era axată pe justificarea intervenției militare, recent, din a doua jumătate a anului 2022, propaganda rusă s-a adaptat contextului.
Aceasta s-a axat pe mai multe teme fundamentale pe care se axează și în prezent.
Una dintre ele este despre mobilizarea forțată și totală din Ucraina, inclusiv copii, cu scopul de a disemina panică și de a atenționa statele care oferă ajutor Ucrainei este unul total și care poate degenera”, a explicat acesta.
A doua temă se referă la diseminarea îndoieli cu privire la victoria Ucrainei- că armata ucraineană nu ar avea succes pe front, că orice ajutor militar oferit Ucrainei este inutil.
Aici au fost activate canalele de propagandă care vin cu filmulețe scoase din context pe rețelele de socializare.
Diseminarea îndoieli cu privire la resursele Ucrainei. S-a spus că momentan Rusia duce un război cu NATO, cu statele europene și că frontul a ajuns într-o apărare activă, așa cum spune Putin.
Ultima se referă la faptul că Ucraina nu este un stat fiabil democratic. Că elitele politice au jefuit ajutorul militar și că este inutil să ajuți Ucraina.
Toate aceste fire narative sunt împachetate sub diverse forme și lansate în statele est-europene și cu diverse variații în funcție de contextul local.
Cum evităm dezinformarea. Echipa Deutsche Welle are un principiu de 4 ochi
Marcel Fürstenau, reprezentant al biroului Deutsche Welle din Berlin, a vorbit despre modul în care acționează echipa lor de fact-checking împotriva știrilor false.
„O să vă povestesc câteva dintre realizările echipei de fact-checking care a fost înființată în 2020 când a fost pandemia. Atunci au apărut foarte multe știri false. Echipa verifică diverse canale care răspândesc informații false care trebuie combătute.
Vedem aici rata în care rețelele sociale sunt folosite în diferite țări și vedem diferențe destul de mult. În Germania sunt folosite de 32%, față de 82% în Canada.
Acest lucru este relevant pentru că știind că oamenii mai tineri folosesc mai mult aceste site-uri, deci sunt mai expuși.
Echipa Deutsche Welle are un principiu de 4 ochi la fiecare publicare jurnalistică, dar uneori se uită și o persoană în plus. Echipa nu analizează doar informații, ci inclusiv și poze.
Toți membrii echipei sunt instruiți în mod special în acest domeniu și lucrează cu instrumente de cercetare digitală”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
