Deși multe anevrisme cerebrale nu produc simptome și pot fi descoperite întâmplător, în cazuri grave, se pot rupe, provocând o hemoragie cerebrală ce poate pune viața în pericol. Identificarea timpurie a semnelor de alarmă și cunoașterea factorilor de risc pot face diferența între prevenirea unei complicații majore și o situație medicală critică.[1][2] Continuă să citești pentru a afla care sunt semnele de alarmă pe care nu trebuie să le ignori niciodată și ce factori pot crește riscul dezvoltării unui anevrism!
Ce este un anevrism cerebral?
Un anevrism cerebral este o dilatare anormală a unui vas de sânge din creier. Există trei tipuri de anevrism. Primul și cel mai comun este anevrismul cerebral sacular. Aceasta are forma unui sac și se formează la bifurcația dintre două artere mari de la baza creierului, fiind cauza principală pentru hemoragiile subrahnoidiene. Al doilea tip este anevrismul cerebral fuziform, care este foarte rar întâlnit și ia naștere printr-o dilatație de-a lungul peretelui vasului de sânge. Acesta arată ca o umflătură ce se dezvoltă pe toate părțile arterei.[1][2]
În final, avem pseudoanevrismul, care apare atunci când în peretele unei artere se formează o mică deschizătură, iar sângele ce vrea să iasă prin aceasta este blocat de țesutul ce înconjoară artera. Acesta prezintă un risc de ruptură și hemoragie mai mare decât anevrismul cerebral real.[1][2]
Semne și simptome ale unui anevrism cerebral
Majoritatea anevrismelor cerebrale nerupte nu produc simptome, mai ales dacă sunt mici. Când un anevrism cerebral nerupt începe să provoace simptome, acestea apar adesea din cauza presiunii pe care o exercită asupra unei anumite zone din creier.[1][2] Semnele de alarmă pot include:
- durere deasupra și în spatele unui ochi;
- pupila dilatată;
- tulburări de vedere sau vedere dublă;
- amorțeala pe o parte a feței.[1][2]
Simptomele principale ale unui anevrism rupt includ:
- durerea de cap bruscă și severă (adesea descrisă ca fiind cea mai severă durere de cap experimentată vreodată);
- greața și vărsăturile;
- gâtul rigid:
- vederea încețoșată sau dublă;
- sensibilitatea la lumină;
- convulsiile;
- o pleoapă căzută;
- pierderea cunoștinței;
- [1][2]
Aceste simptome necesită asistență medicală imediată, deoarece o hemoragie cerebrală poate duce rapid la leziuni cerebrale severe sau chiar la deces.[1][2]
Factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism cerebral
Nu se cunosc cu exactitate cauzele care stau la baza apariției anevrismului cerebral, dar există anumiți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea sa. Doi dintre ei sunt vârsta și sexul. Anevrismele cerebrale pot apărea la orice vârstă, însă sunt mai frecvente la adulții cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani. De asemenea, acestea sunt mai frecvente la femei decât la bărbați.[1][2]
Alți factori de risc importanți pentru dezvoltarea anevrismului cerebral sunt:
- fumatul;
- hipertensiunea arterială;
- consumul de droguri;
- consumul excesiv de alcool;
- unele boli genetice (ex: sindromul Ehlers-Danlos);
- istoricul familial de anevrism cerebral.[1][2]
Trebuie să știi, de asemenea, că există și anumiți factori care pot face mai probabilă ruperea unui anevrism, precum dimensiunea acestuia, locația sa, fumatul și hipertensiunea arterială netratată.[1][2]
Cum se diagnostichează un anevrism cerebral?
Diagnosticarea unui anevrism cerebral presupune realizarea de investigații imagistice precum angio CT (tomografie computerizată), angio RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau procedura de angiografie. Aceste investigații complexe permit vizualizarea detaliată a structurii cerebrale și a vaselor sanguine, ajutând astfel medicii să identifice cu precizie prezența unui anevrism.[1][2]
Anevrismele cerebrale pot rămâne nedetectate ani întregi, dar atunci când produc simptome sau se rup, pot avea consecințe grave. Identificarea timpurie a semnelor de avertizare și cunoașterea factorilor de risc sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.
Disclaimer: Acest articol are rol informativ și nu poate înlocui consultul de specialitate. Adresează-te întotdeauna unui medic pentru diagnostic și tratament!
Surse:
- „Brain Aneurysm – Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-aneurysm/symptoms-causes/syc-20361483. Accesat la 7 Feb. 2025.
- „Brain Aneurysm: What It Is, Causes, Symptoms & Treatment”, Cleveland Clinic, 13 Jan. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16800-brain-aneurysm. Accesat la 7 Feb. 2025.
