Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de două organizaţii neguvernamentale şi a dispus suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Naţional Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstoliţa.
La începutul lunii aprilie, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja anunţa că până la sfârşitul anului Răstoliţa va livra energie în Sistemul Energetic Naţional şi cataloga acest demers drept „un vis devenit realitate după 36 de ani”. Potrivit lui Burduja, lucrările la hidrocentrala de la Răstoliţa au început în 1989, însă s-au blocat din cauza birocraţiei, a unor procese şi a „nepăsării”, în prezent fiind terminate în proporţie de 89%. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de cinci zile.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Cluj a admis, miercuri, cererea Asociaţiei Declic şi Asociaţiei Bankwatch România – Filiala Cluj de suspendare a Hotărârii de Guvern nr.327/2025 care viza scoaterea unor suprafeţe de teren din fondul forestier, având ca scop finalizarea hidrocentralei Răstoliţa. Potrivit deciziei instanţei clujene, Hotărârea de Guvern este suspendată până la soluţionarea definitivă a acţiunii pe fond.
Cele două asociaţii au deschis acţiunea împotriva Guvernului României, a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a Societăţii Hidroelectrica SA, însă decizia de miercuri a Curţii de Apel Cluj nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Potrivit instanşei, cererea de recurs se va depune, sub sancţiunea anulării, la Curtea de Apel Cluj. Totodată, instanţa CA Cluj a respins excepţia lipsei de interes în această cauză.
Asociaţia Bankwatch România – Filiala Cluj precizează, într-un comunicat de presă, că aceasta este „a doua victorie” în instanţă împotriva proiectului, după ce, în iunie, instanţa a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor.
Potrivit aceleiaşi surse, lucrările de defrişare pentru AHE Răstoliţa sunt oprite până când instanţele se vor pronunţa definitiv (inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalităţii hotărârii de Guvern.
“Hotărârea Guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curţii”, a declarat Roxana Mândruţiu, avocata Declic.
Sursa citată menţionează că lucrările de defrişare nu au fost stopate după suspendarea acordului de mediu în luna iunie a acestui an, aşa cum arată şi imaginile satelitare, dar şi datele oficiale din aplicaţia Inspectorul Pădurii.
„Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstoliţa pentru a constata şirul halucinant de ilegalităţi şi abuzuri care au continuat în zonă şi după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoarea campaniilor Declic.
Cele două organizaţii consideră că proiectul hidrocentralei Răstoliţa, „unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România, resuscitat recent cu sprijin politic transpartinic”, ar aduce „o contribuţie infimă la producţia de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate şi situri Natura 2000”.
„Este a doua decizie judecătorească ce demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declaraţiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor, precum fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja şi fostul ministru al Mediului Mircea Fechet. Aceştia au susţinut public că proiectul Răstoliţa respectă legea şi contribuie la tranziţia verde. Instanţele, însă, confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiţii legale şi că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu. Cu toate acestea, noi rămânem fermi pe poziţii şi vom apăra oamenii şi natura în faţa abuzurilor. Un viitor mai sănătos şi mai curat este posibil doar dacă protejăm mediul şi democraţia.”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.
Potrivit aceloraşi surse, proiectul de la Răstoliţa ar presupune defrişarea a 39 de hectare de pădure şi reducerea drastică a debitului râului Răstoliţa, afectând grav habitatul lostriţei, o specie rară de somon de Dunăre. Deşi oficialii susţin că „răul a fost deja făcut”, imaginile satelitare şi observaţiile de teren arată că porţiuni importante din ecosistem sunt încă vii, mai notează cele două organizaţii.
„Finalizăm Hidrocentrala de la Răstolniţa. Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani şi lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocraţie, procesele iniţiate de câteva organizaţii de mediu şi nepăsare. Am promis şi asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, iniţiată de Mircea Fechet, ministrul Mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafeţelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor. (…) Lucrăm la Răstoliţa de peste un an şi jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată”, afirma, la începutul lunii aprilie, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.
Acesta mai preciza că „în perioada imediat următoare vor începe defrişările” – peste 30 hectare de teren eliberate pentru lucrări, iar dacă totul „merge bine”, în toamna acestui an se va umple cuva lacului – până la cota 720 metri.
