Curtea de Apel București (CAB) i-a dat vineri câștig de cauză lui Liviu Dragnea în privința plângerii pe care acesta a făcut-o împotriva modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit componența completurilor de 5 judecători.
Astfel, CAB a admis cererea liderului PSD și a suspendat hotărârea Înaltei Curți din 8 noiembrie prin care a fost stabilită noua componență a C5 – urilor prin tragere la sorți.
Minuta Curții de Apel:
- Admite cererea modificată. Admite cererea de intervenție accesorie. Anulează Hotărârea nr. 137/08.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Colegiul de Conducere. În baza art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și republicată, suspendă executarea Hotărârii nr. 137/08.11.2018, emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cauzei. În baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, sesizează Curtea Constituțională a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, modificată și republicată. Cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la suspendarea actului administrativ. Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce privește capătul de cerere privind anularea actului administrativ. Pronunțată în ședință publică, azi, 23.11.2018.
Liviu Dragnea a contestat vineri, prin avocat, și noul complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție care judecă apelul său în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.
Iniţial, Liviu Dragnea a dat în judecată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu decizia Colegiului de conducere al ÎCCJ din luna septembrie, prin care s-a hotărât să nu fie aplicate noile reglementări privind formarea completurilor de cinci judecători.
Vineri, avocata lui Dragnea, Flavia Teodosiu, a venit cu o completare şi a anunţat în sala de judecată că liderul PSD solicită atât suspendarea, cât şi anularea deciziei din 8 noiembrie a Colegiului de conducere de la ÎCCJ, în baza căreia au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători.
Flavia Teodosiu a susţinut că noile completuri au fost trase la sorţi fără ca Instanţa supremă să aştepte publicarea de către Curtea Constituţională a motivării deciziei privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor de 5.
Avocata a precizat că tragerea la sorţi a completurilor de 5 magistraţi de la Instanţa supremă este nelegală, iar lui Dragnea i-au fost încălcate drepturile procesuale.
În opinia avocatei, Instanţa supremă ar fi trebuit să-i tragă la sorţi doar pe preşedinţii completurilor şi nu pe toţi membrii.
Tot acum, Flavia Teodosiu a solicitat Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind dispoziţiile articolului 32 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Domnul Dragnea este total nevinovat. A fost judecat altfel decât ar fi trebuit”, a mai declarat avocata.
Pe 5 octombrie, Liviu Dragnea a depus în instanţă o cerere, prin care solicita anularea unei decizii a Colegiului de conducere al Instanţei supreme, prin care s-a hotărât să nu fie aplicată noua procedură de constituire a completurilor de cinci judecători, prevăzută de Legea 304/2004.
Dragnea susţinea, în cererea depusă, că Instanţa supremă şi-a asumat aplicarea selectivă a prevederilor Legii 304/2004, iar nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de cinci judecători afectează legalitatea hotărârilor judecătoreşti, pronunţate după data de 23 iulie 2018, când au intrat în vigoare noile dispoziţii.
După ce Curtea Constituţională a admis o sesizare a premierului Viorica Dăncilă şi a decis că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor de 5 judecători, Instanţa supremă a tras la sorţi noile completuri pe data de 8 noiembrie.
Liviu Dragnea este judecat la Instanţa supremă în dosarul DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare.
