Curtea de Conturi a UE: Este puțin probabil ca România să aibă o autostradă completă între Nădlac și București în 2030

0

Oricâte promisiuni ar face politicienii, adevărul este că nici măcar în 2030, în România nu se va circula doar pe autostradă de la București și până la granița cu Ungaria, la Nădlac. Asta scrie negru pe alb într-un raport al Curții de Conturi a Uniunii Europene, care analizează opt mari proiecte de infrastructură de importanță strategică din Uniune, printre care și autostrada de 582 de kilometri din România. Potrivit raportului, planificarea ineficientă, implementarea deficitară și fragmentarea proiectelor au dus la întârzieri uriașe în finalizarea lucrărilor.

 

Autostrada A1 (București-Nădlac) are deja o întârziere în darea în exploatare de 8 ani, asta în condițiile în care, în prezent, nici măcar nu avem deschise șantiere pe cele mai grele porțiuni din tronsoanele Lugoj-Deva (un tronson de 9,13 kilometri din lotul 2, unde trebuie construite și două tuneluri “pentru urși” cu o lungime totală de circa 2 kilometri a fost scos la licitație anul trecut, n,red) și Sibiu-Pitești (lotul 4 este scos la licitație, nu și loturile 2 și 3).

Prin urmare, Curtea spune că este foarte puțin probabil ca până în 2030 România să închidă șoseaua de mare viteză care leagă Capitala de granița cu Ungaria. Experții instituției, care verifică modul în care s-au cheltuit banii europeni, avertizează că orice zi irosită înseamnă vieți pierdute în accidente rutiere pe drumuri depășite.

”Aceste întârzieri au consecințe importante. De exemplu, traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul citat.

 

Birocrație: o autorizație de construcție pentru fiecare 7 kilometri de autostradă

 

Curtea de Conturi a Uniunii Europene este de părere că în România nivelul ridicat de birocrație efectează implementarea proiectelor.

”Autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”, spune Curtea.

 

Bani irosiți

 

Nu doar birocrația este de vină pentru că în România autostrăzile se construiesc greu și costă mai mult decât s-a estimat inițial. Probleme există și în pregătirea proiectelor, dar și în implementarea lor, ceea ce duce, spune Curtea, la o cheltuire ineficientă a banilor.

„De exemplu, în România, între Lugoj și Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii. Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”, scrie în raportul citat.

Citește și: Ministrul Transporturilor promite că nu vor fi blocaje pe Autostrada Soarelui

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele