Un audit realizat de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, privind energia din surse regenerabile şi contribuţia la asigurarea independenţei energetice arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, importă considerabil mai multă energie decât trimite la export, iar preţurile cu care România cumpără energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde, în condiţiile în care exporturile se realizează în perioade de excedent şi importurile se fac atunci când se înregistrează un consum ridicat.
Auditorii constată, totodată, că „România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27” şi că, în aceste condiţii, nu există la nivel naţional o strategie energetică.
Un audit realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, control care a vizat perioada 2017-2022 şi a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independenţa energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor şi strategiilor elaborate de Minister, precum şi analiza evoluţiei preţului energiei electrice în contextul tranziţiei energetice arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, în urma renunţării la unele surse de producţie a energiei, fără ca acestea să fie înlocuite cu alte surse de producţie.
„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producţiei producţiei de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităţilor de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune şi -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacităţi pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, se arată într-o informare dată publicităţii joi de Curtea de Conturi.
Astfel, deşi România şi-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie, depăşind la acest indicator media ţărilor Uniunii Europene, acest lucru nu s-a întâmplat datorită investiţiilor, ci „pe fondul diminuării masive a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune şi hidrocarburi, nu ca urmare a creşteri semnificative a puterii instalate în capacităţi din surse hidroenergetice, eoliene şi solare”, sunt concluziile auditorilor.
„În consecinţă, pentru a redobândi independenţa energetică, pierdută începând cu anul 2019, sunt necesare investiţii consistente în realizarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) şi în dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, mai susţine Curtea de Conturi.
Auditul relevă şi un dezechilibru al balanţei comerciale în ceea ce priveşte comerţul cu energie, România înregistrând, la acest capitol, un deficit de aproape 736 de milioane de euro în decurs de trei ani.
Academia de Poliție din București și-a suspendat cursurile. Elevii vor face ore online până în decembrie
„Pe fondul reducerii producţiei interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanţei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preţurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul.
Existenţa unor preţuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import faţă de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operaţiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul pieţelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situaţia în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite şi vânt puternic), iar a operaţiunilor de import în situaţiile în care la nivel naţional este înregistrat un consum ridicat faţă de producţia internă.
O astfel de situaţie scoate în evidenţă necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent şi să o elibereze la momentul creşterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licenţiată (7,4 MW)”, explică auditorii.
O altă constatare a Curţii de Conturi este aceea că investiţiile programate nu s-au realizat decât în proporţii mici sau foarte mici. Astfel, în ceea ce priveşte investiţiile în surse regenerabile de energie, România a atins, anul trecut, mai puţin de unu la sută din obiectivul pe care şi-l propusese.
