Temerile cu privire la o invazie rusă a Ucrainei sunt în creștere. Acumularea militară de la granița Ucrainei nu dă semne de disipare, iar discuțiile de criză rămân într-un impas.

În timp ce SUA și Marea Britanie răspund cu amenințări de sancțiuni și își retrag personalul diplomatic din ambasadele lor de la Kiev, analiștii se întreabă dacă Occidentul poate descuraja Rusia și cât de mult sunt dispuși aliații occidentali să apere țara.

„În timp ce Rusia continuă să trimită trupe și arme suplimentare la granița cu Ucraina, se pare că există unele diviziuni între aliații occidentali cu privire la modul de răspuns”, a spus Helima Croft, șefa strategiei globale de mărfuri și cercetări pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la RBC Capital Markets.

Aceasta a adăugat: „Deși toți au promis un răspuns dur, Marea Britanie și SUA au mers cel mai departe în a promite sancțiuni economice paralizante și au indicat că Rusia are într-adevăr planuri de invazie și caută să instaleze un lider pro-Kremlin la Kiev. În schimb, șeful naval german a fost forțat să demisioneze după ce a declarat că Putin „merita respect” – și a sugerat că Berlinul ar trebui să își unească forțele cu Moscova împotriva Beijingului – iar cancelarul Scholz a cerut „prudență” în aplicarea sancțiunilor”.

Ea a menționat, de asemenea, că Germania a refuzat să ofere Ucrainei sprijin militar, spre deosebire de SUA și Regatul Unit. În plus, țara ar fi blocat Estonia să trimită arme de fabricație germană în Ucraina.

Departamentul de Stat al SUA a recomandat duminică ca toți cetățenii americani din Ucraina să părăsească țara imediat, invocând acumularea militară semnificativă a Rusiei la graniță. De asemenea, a ordonat membrilor de familie eligibili ai personalului de la ambasada sa din Kiev să părăsească țara din cauza condițiilor de securitate care se deteriorează.

Se pare că Marea Britanie a început să retragă personalul diplomatic din ambasada sa din Ucraina, a declarat luni corespondentul diplomatic al BBC. Măsura vine după ce Marea Britanie a acuzat sâmbătă Kremlinul că încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina.

Rusia a negat în repetate rânduri că se pregătește să invadeze vecina sa Ucraina, în ciuda staționării a aproximativ 100.000 de soldați ruși în diferite locații de-a lungul graniței, potrivit oficialilor ucraineni și occidentali, și construirea de echipamente militare acolo.

Rusia spune că are dreptul de a muta personalul și echipamentul militar oriunde dorește în țară, iar săptămâna trecută a acuzat Occidentul de complot și „provocări” în Ucraina, o țară care aspiră să adere atât la UE, cât și la NATO. Guvernul sub președintele Volodymyr Zelenskyy caută legături mai strânse cu Occidentul.

Președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte, a fost un critic vocal al colapsului Uniunii Sovietice (din care Ucraina a făcut parte) în 1991 și a lăudat legăturile istorice dintre Rusia și Ucraina.

Au existat diverse întâlniri la nivel înalt între oficialii ruși, americani și NATO în ultimele săptămâni pentru a încerca să detensioneze situația, dar acestea nu au avut prea mult succes.

Rusia vrea asigurări oficiale că Ucrainei nu va avea voie să se alăture Alianței militare americane și europene NATO, pe care nu le-a primit. Kremlinul dorește, de asemenea, să vadă NATO că reduce infrastructura militară și personalul din părți ale Europei de Est și din fostele țări sovietice Estonia, Letonia și Lituania. Oficialii NATO și americani au refuzat, de asemenea, aceste cereri.

John Herbst, director principal al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina, a declarat luni pentru CNBC că din punctul său de vedere Occidentul trebuie să „împingă cu putere agresiunea Kremlinului” – și să o facă mai devreme decât mai târziu.

„Am încercat să ne liniștim cu Putin. Am încercat-o în 2008, când a intrat în Georgia și nu a suferit aproape nicio consecință. Am încercat-o cu Crimeea, unde nu a suferit aproape nicio consecință”, a spus el.

Herbst a mai spus că propunerile lui Biden în cazul în care Rusia escaladează în Ucraina – sancțiuni suplimentare, trimiterea de arme în Ucraina și desfășurarea mai multor forțe NATA la granița Rusiei – au fost rezonabile, dar „nu suficient de active”.

„Ceea ce ar trebui să facem este să mutăm aceste forțe în cadrul NATO acum. Ar trebui să trimitem acele arme acum”, a spus el. Totodată, Herbst a adăugat: „Se pare că administrația Biden începe să se miște în acele direcții. Dar trebuie să fie mai puternic și mai rapid și trebuie să o facem împreună cu aliații noștri.”

Mai multe sancțiuni ar putea descuraja Rusia?

Statele Unite, Regatul Unit și UE au avertizat Rusia că se va confrunta cu noi sancțiuni paralizante dacă își invadează vecinul – dar Rusia este deja obișnuită să opereze sub sancțiuni.

Au fost impuse sancțiuni unora dintre sectoarele sale cheie (cum ar fi energia și finanțele) și oficialilor în urma anexării Crimeei din Ucraina în 2014 și a rolului său în revoltele pro-ruse din estul Ucrainei, unde luptele la nivel inferior au continuat între ucraineni și separatiști pro-ruși de atunci.

Mai multe sancțiuni internaționale au fost impuse Rusiei pentru interferența în alegerile din SUA din 2016, rolul în atacurile cibernetice împotriva SUA și un atac din 2018 în Regatul Unit, printre alte infracțiuni. Rusia a negat în mod constant implicarea în astfel de evenimente, în ciuda dovezilor contrare.

Când vine vorba de situația actuală cu Ucraina, aliații occidentali au amenințat din nou cu un răspuns dur la adresa Rusiei – dar a existat dezunire publică cu privire la măsurile punitive care ar putea fi luate.

În timp ce SUA și Regatul Unit sunt în favoarea unor măsuri mai punitive împotriva economiei Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina, există ezitare în unele țări europene din motive economice sau diplomatice. De exemplu, Germania – liderul de facto al Europei – este reticentă să vadă sancțiuni impuse proiectului său gigant de gazoduct cu Rusia, Nord Stream 2, care va furniza o mare parte a Europei cu gaz natural.

Croft, de la RBC Capital Market, a remarcat duminică că „există întrebarea dacă vreuna dintre sancțiunile discutate în capitalele occidentale îl va descuraja pe președintele Putin dacă intenționează să readucă Ucraina ferm pe orbita Rusiei.

„Experți de frunte în sancțiuni susțin că Occidentul ar putea schimba calculul lui Putin dacă aceste națiuni ar fi pregătite să impună sancțiuni serioase instituțiilor financiare ruse cheie (VTB, Sberbank, Gazprombank) și exporturilor de energie (în conformitate cu ceea ce s-a făcut cu Iranul). Cu toate acestea, cu excepția Nord Stream 2, Washingtonul a indicat deja că va căuta să scutească energia de măsurile punitive în curs de pregătire”, a scris ea.

De asemenea, aceasta a mai a adăugat: „Având în vedere că un număr de manageri de active occidentali dețin finanțele rusești, o întrebare cheie este dacă SUA și aliații săi europeni ar pune într-adevăr pe lista neagră a acestor instituții”.

Urmează o săptămână critică

Este posibil ca piețele globale să rămână anxioase săptămâna aceasta pe findul temerii că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina și Rusia, în timp ce oficialii occidentali sunt pregătiți să organizeze noi întâlniri de criză privind această situație.

Luni, Consiliul pentru Afaceri Externe al UE se va reuni după-amiaza, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va întâlni cu miniștrii de afaceri externe din Finlanda și Suedia.

Apoi, marți, consilierii politici din Rusia, Ucraina, Franța și Germania vor ține discuții în „formatul Normandiei” despre estul Ucrainei, marți, la Paris, potrivit Reuters.

Cu tensiunile crescânde, se pare că președintele american Joe Biden ia în considerare desfășurarea a câteva mii de soldați americani, precum și nave de război și avioane, aliaților NATO din țările baltice și din Europa de Est, ceea ce ar reprezenta o extindere semnificativă a implicării militare americane, potrivit New York Times.

Întrucât Ucraina nu este membră a NATO, alianța militară nu este obligată să o apere, punând totuși întrebarea cât de departe sunt dispuse să meargă SUA și UE pentru a apăra Ucraina.

Duminică, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat pentru CBS că SUA au rămas angajate în diplomație și dialog cu Rusia, dar „chiar dacă ne construim apărarea, construim elemente de descurajare”. Dacă Rusia invadează Ucraina, vor exista „consecințe masive”, a adăugat el.

Între timp, viceprim-ministrul Marii Britanii Dominic Raab a declarat duminică că „Ucraina este o țară liberă conform dreptului internațional, ar trebui să-și decidă soarta, îi vom sprijini în apărarea”. El a adăugat că vor exista „consecințe foarte grave dacă Rusia va acționa cu această mișcare pentru a încerca să invadeze, dar și să instaleze un regim marionetă”.

El a spus că orice perspectivă a unei desfășurări militare britanice în Ucraina este „extrem de improbabilă”, totuși.

„Ceea ce am spus este că suntem deja dispuși și angajați în programe de antrenament pentru a sprijini ucrainenii care se apără. Este absolut corect în scopuri defensive. În al doilea rând… vrem să ne asigurăm că prețul economic pentru Kremlin de a face acest lucru (invazie) este suficient de grav încât să se gândească de două ori”, a declarat el pentru Sky News duminică.