Dăianu: “Nu de clişee avem nevoie, ci de politici publice inteligente şi concrete”

Criza pandemiei va lăsa datorii publice mai mari şi presiuni crescute pe bugete publice

0

România are nevoie de politici publice inteligente şi concrete, arată Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, “de pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară şi, este de notat, resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare, după modelul polonez.

 

Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că, pe termen scurt, trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie.

“Nu de clişee avem nevoie, ci de politici publice inteligente şi concrete. De pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară în România şi este de notat resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare (după modelul polonez). Pe termen scurt trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie. Se poate mări frontul de lucru în investiţii în infrastructură, cu efectele conexe de antrenare, se poate sprijini mai mult producţia agricolă internă (inclusiv constituirea de stocuri de rezervă mai mari). Este de salutat reluarea producţiei la cei doi mari producători auto, care arată că se redeschid lanţuri de producţie, cu efecte de antrenare majore in economia internă”, explică Daniel Dăianu, într-o analiză transmisă AGERPRES.

În opinia sa, “admiţând ca Planul european de redresare va fi în jur de un trilion euro, România ar putea beneficia de circa 16 miliarde de euro dacă se va ţine cont de ponderea PIB-ului românesc, ce este de circa 1,6% din cel al UE (deşi este de lămurit cât ar fi granturi – cum propun Berlin şi Paris, cu schema de peste 500 miliarde de euro, şi cât împrumuturi).”

El afirmă că asemenea fonduri ar fi peste resursele deja “programate prin MFF (cadrul financiar multianual, fie el neconvenit încă de instituţiile europene), peste 30 miliarde de euro în cazul României.”

“În total ar fi 45-50 miliarde în următorii şapte ani, din care circa 20-25 miliarde ar putea fi disponibili în perioada 2021-2023 – adică 3,5- 4% din PIB pe an în medie. O sumă considerabilă pentru investiţii publice şi alte programe care să facă economia mai robustă. Deoarece la fonduri europene am adăuga şi resurse naţionale din bugetul public. Astfel s-ar putea ajunge la circa 7% din PIB pentru investiţii publice, de la media de 4-4,5% (resurse proprii bugetare şi fonduri europene) în ultimii ani. Şi bineînţeles ar mai fi investiţii private. Dar importă mult ca Planul european de redresare să nu se adreseze mai mult decât disproporţionat ţărilor din zona euro, să nu fie un fel de ‘bailout’ camuflat pentru economii din zona euro – aceasta nu numai deoarece toate statele din UE vor sta în spatele emisiunii de obligaţiuni care să finanţeze Planul. Pentru că şi România suferă mult în această criză având şi puteri bugetare proprii foarte limitate.”, susţine preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu susţine că în toate statele europene chestiunea ‘distribuirii poverii’ “este proeminentă pentru politica publică; este vorba de relaţia între stat şi cetăţean, între firme şi stat, între firme, între grupuri sociale”.

“Criza pandemiei va lăsa datorii publice mai mari şi presiuni crescute pe bugete publice. Tensiuni vor creşte în societate dacă ceea ce numim ‘echitate’, justiţie socială vor fi percepute ca fiind tot mai deficitare. În România este necesar un sistem de impozitare mai just (fair), pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esenţiale şi să ajute societatea să fie mai robustă. Fiindcă şocuri vor mai exista. Un regim fiscal mai just este necesar în condiţiile nevoii acute de a creşte veniturile bugetare/fiscale, ce sunt extrem de joase în România”, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, ieşirea din “Marele Lockdown”, repornirea economică depind de “costurile de tranzacţie”, care şi ele depind de evoluţia restricţiilor şi mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală şi colectivă, de comportamentul de economisire şi de investire productivă.

“Revenirea la nivelul din 2019 al PIB-ului va avea loc probabil nu mai devreme de 2022, în multe economii. Dar ar fi un PIB cu schimbări structurale. Economii şi bugete vor trebui să se restructureze pentru a fi mai robuste, mai capabile să reziste la şocuri viitoare. Să ne gândim, de pildă, la schimbarea de climă care este un pericol existenţial. Mersul economiilor va fi grevat de mari incertitudini, chiar dacă găsirea unui vaccin ar declanşa un Rebound semnificativ; sunt şi alte pericole ce reclamă schimbări în economie şi societate, în bugete publice şi cele ale firmelor, în bugete ale familiilor. Important este totodată să se evite prăbuşirea sistemului multilateral de relaţii inter-statale, care ar mări foarte mult costuri de tranzacţie pe plan internaţional, ar conduce la dispute de ‘care pe care’, ca într-o junglă. Noroc că în Europa există UE, care este un sistem multilateral regional, în pofida imperfecţiunilor pe care le are şi care trebuie să fie remediate”, a mai spus Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu explică de ce Guvernul trebuie neapărat ajutat de băncile din România pentru salvarea economiei

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că economiile est-europene îşi pot reveni mai uşor putând beneficia şi de eventuala relocalizare a unor activităţi din Asia. “Dar şi pentru ele potenţialul de creştere va fi afectat negativ, chiar dacă acesta va rămâne considerabil superior celui din economiile avansate din UE. Trebuie remarcat că reîntoarcerea unor lucrători din străinătate poate creşte PIB-ul potenţial şi echilibra piaţa muncii în Est pe termen mediu. Dacă UE va adopta un program de redresare de amploare, prin dublarea bugetului comun, România şi alte state est-europene vor putea să consolideze infrastructura de bază şi să dezvolte sectoare cheie (precum agrobusiness-ul, care are nevoie la noi de amenajare a teritoriului, de sistem de irigaţii). Dar este esenţial ca Planul să se adreseze tuturor statelor, chiar dacă sunt ţări ce au suferit enorm în această criză (încă neterminată) şi care vor fi probabil susţinute puternic”, arată Daniel Dăianu.

Totodată, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de “cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa”.

“Privind finanţarea economiei în 2020, multe depind de măsuri care să asigure finanţatorii că situaţia poate fi ţinută sub control – fiindcă, este de repetat, deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE, nu înseamnă că ne putem împrumuta după vrere. De măsuri credibile pe plan bugetar depinde costul finanţării. Acest cost depinde şi de un mix adecvat de politici macroeconomice, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilităţile economiei – deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. În acest context, o relaxare excesivă a politicii monetare ar face rău, ar putea cauza un atac intern pe leu, o destabilizare a economiei”, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a arătat că în literatura de specialitate este cunoscută “imposibila trinitate”, care spune că nu poţi avea concomitent stabilitate a cursului, mişcări libere de capital şi politică monetară autonomă. “La cel puţin unul dintre cele trei deziderate ar trebui să se renunţe (cum este în zona euro cu politică monetară comună)”, subliniază preşedintele Consiliului Fiscal.

“În economiile emergente, de aceea se practică flotarea controlată a cursului (preferându-se o stabilitate cât de cât a cursului) şi se încearcă descurajarea capitalurilor speculative, inclusiv prin măsuri macroprudenţiale. Cu atât mai mult un deficit bugetar mare poate fi o lovitură letală pentru stabilitatea economiei când finanţarea este problematică – am putea vorbi de o ‘cuaternitate imposibilă’ pornind de la ceea ce unii clamează ca fiind necesar pentru a combate criza de acum: reducere drastică de dobânzi (rată de politică monetară) şi injecţii de lichiditate, deficite mult crescute prin cheltuieli sporite şi facilităţi fiscale concomitent cu prezumarea finanţării fără probleme a deficitelor (mişcarea capitalului) şi stabilitatea cursului. O imposibilitate ‘la pătrat’ ai zice”, a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, un diferenţial de randament (dobânzi) corespunzător ajută stabilitatea leului. “Iar intervenţii ale BNR pe piaţa financiară internă o pot fluidiza şi pot uşura finanţarea bugetului public; reducerea ratei de politică monetară trebuie să fie cu mare grijă calibrată. Ne plac sau nu pieţele financiare, nu poţi să nu ţii cont de ele, de cei care, în căutarea de randament, sunt gata să atace pe oricine care este cu garda joasă, sau mai vulnerabil. În 2020 trebuie să asigurăm finanţarea economiei fără şocuri, pentru a putea să ducem războiul sanitar cât se poate de bine, în condiţii extrem de vitrege”, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta consideră că anul 2021 poate aduce operaţionalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie; să avem mai mult în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). “Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forţe proprii; este o lecţie a crizei financiare şi a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite”, a subliniat Daniel Dăianu.

Schimb dur de replici între Daniel Dăianu şi Eugen Teodorovici

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele