Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Daniel Funeriu arată, în programul său de candidat, că politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995 şi este momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României.
Funeriu propune un Decalog pe politică externă, precizând că ”România nu are încă politica externă pe care o merită cetăţenii ei cei mai activi şi cei mai ambiţioşi iar după trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puţin decât ar putea şi ar trebui să fie”.
Daniel Funeriu afirmă că ”România este un stat membru al UE şi NATO plasat în contact imediat cu surse de tensiuni geopolitice cronice şi obligat să utilizeze responsabil instrumentele tradiţionale de politică externă şi să creeze altele noi”.
”Politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995. E momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României”, spune candidatul independent la alegerile prezidenţiale.
Obiectivul I îl reprezintă consolidarea poziţiei strategice a Ţării, prin următoarele Măsuri: Capitalizarea optimă a relaţiei strategice cu SUA pentru transformarea României, după modelul Japoniei şi Coreei de Sud, în statul cel mai puternic şi mai prosper din regiunea Balcanilor şi a Mării Negre; Profilarea graduală a Ţării noastre, cu precădere în dialog cu aliaţii fundamentali, drept un broker de pace, adică un contributor direct şi creativ la regăsirea echilibrelor geopolitice afectate de conflictele în curs sau potenţiale; Aprofundarea actualelor alianţe ale României cu partenerii strategici din UE şi NATO, prin alinierea acestor parteneriate la interesele comune din zona extinsă a Mării Negre; Participarea deplină a României la formularea adaptată a politicii de securitate şi apărare a UE, într-o viziune complementară cu NATO, şi la amplificarea şi consolidarea unei industrii europene de apărare, la care ţara noastră să participe prin platformele productive proprii; Creşterea prestigiului internaţional al României, prin coerenţă, credibilitate şi predictibilitate a politicii noastre externe, de securitate şi apărare, dar şi prin aplicarea sistematică a unei strategii de diplomaţie culturală, executată, sub ghidajul Ministerului de Externe, de către Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Institutul Limbii Române, asociate MAE printr-un protocol interinstituţional multianual.
Obiectivul II al programului lui Daniel Funeriu, pe Externe, este ”,aturizarea politicii externe faţă de Republica Moldova”.
Daniel Funeriu propune următoarele Măsuri: Înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui „unionism al politicilor”, care să traducă unitatea de limbă, cultură şi istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educaţie şi cultură, până la dezvoltare regională şi energie, trecând prin infrastructură şi stimularea antreprenoriatului; Sincronizarea politicilor noastre monetare în vederea posibilei adoptări în comun, la momentul potrivit, a monedei euro. Aprofundarea integrării spaţiilor economice ale celor două ţări, prin consolidarea statutului României ca principal investitor în Republica Moldova, prin deschiderea graduală a accesului companiilor mixte la serviciile publice de garantare şi regarantare a investiţiilor şi la programe dedicate de stimulare a creării de firme noi (Start-up Nation “Ştefan cel Mare”) şi prin invitarea Republicii Moldova să devină acţionar al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, recent creată; Profilarea Ţării noastre, în UE şi NATO, drept expertul prin excelenţă în toate problematicile privind Republica Moldova şi ocuparea, în aparatele celor două organizaţii, a poziţiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chişinăul; Crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România şi Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic şi de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înfiinţarea de catedre de limba română în mari universităţi din întreaga lume; Transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înţeles ca instrument al ambelor ţări de promovare în comun a culturii româneşti; Înlocuirea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorţii universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universităţi româneşti prestigioase etc.
Obiectivul III este, potrivit lui Daniel Funeriu, amplificarea şi intensificarea razei de proiecţie a intereselor naţionale, prin următoarele Măsuri: Ocuparea în structurile UE şi NATO a unor poziţii corespondente cu statutul Ţării noastre şi utilizarea acestor funcţii pentru modelarea politicilor aliate şi europene în funcţie de experienţa şi aşteptările României; Definirea de către MAE şi confirmarea în CSAT a unor strategii regionale pe 10 ani, cu precădere pentru regiunile Balcanilor, zonei extinse a Caucazului şi Asiei Centrale, Africii Subsahariene, Asiei de Sud-Est şi Americii Latine, înţelese ca arii de proiecţie naturală sau tradiţională a intereselor şi influenţei noastre, printr-un set integrat de politici, finanţat corespunzător; Consolidarea aparatului diplomatic al Ţării noastre, inclusiv prin redeschiderea unor misiuni diplomatice şi consulare, prin motivarea adiţională a diplomaţilor aflaţi la misiune în spaţii de interes prioritar şi prin prioritizarea diplomaţiei economice, înţeleasă ca sursă de producere de PIB naţional în afara Ţării; Optimizarea activităţii MAE prin deblocarea plafonării de facto a finanţării anuale de la bugetul de stat, creşterea numărului de diplomaţi, în special în domeniul consular, implementarea strategiei existente de ierarhizare a misiunilor diplomatice şi motivarea adiţională a personalului MAE care optează pentru misiuni în spaţii importante dar dificile; Amplificarea exponenţială a numărului de burse universitare dedicate spaţiilor de interes politic şi economic privilegiat pentru România şi transformarea acestor instrumente academice în investiţii pe termen lung şi, deopotrivă, în mijloace de a stimula o migraţie a creierelor către România.
Obiectivul IV este creşterea capacităţii diplomaţiei române de a servi interesele exportatorilor şi investitorilor români.
