Datoria externă totală a României a crescut în primele șapte luni ale acestui an cu 10,2 miliarde de euro, ajungând la 180,3 miliarde de euro, față de 170,08 miliarde de euro la 31 decembrie 2023, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
În perioada ianuarie – iulie, datoria externă totală a crescut cu 10,2 miliarde de euro, ajungând la 180,3 miliarde de euro.
Ca structură, datoria externă pe termen lung a fost de 131,8 miliarde de euro la 31 iulie 2024 (reprezentând 73,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2023.
Datoria externă pe termen scurt a atins nivelul de 48,4 miliarde de euro (26,9% din total), în creștere cu 0,3% față de sfârșitul anului precedent.
Investițiile directe au scăzut
Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 3,1 miliarde de euro (comparativ cu 3,9 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023), dintre care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au însumat 434 milioane de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 16,4% în iulie 2024, față de 16,7% în 2023.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2024 a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare de la BNR, a fost de 103,8% la 31 iulie 2024, față de 96,3% la 31 decembrie 2023.
Între ianuarie și iulie 2024, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 15,1 miliarde de euro, comparativ cu 11,3 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023.
În structura acestuia, balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 2,531 miliarde de euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 1,3 miliarde de euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 538 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent în creștere cu 522 milioane de euro.