Datoria publică la nivel global a crescut la un nivel record de 92.000 de miliarde de dolari în 2022, pe măsură ce guvernele s-au împrumutat pentru a contracara crizele, cum ar fi pandemia de Covid-19, povara fiind resimţită acut de ţările în curs de dezvoltare, se arată într-un raport al Naţiunilor Unite.
Datoria internă şi cea externă la nivel mondial au crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind rata creşterii economice, produsul intern brut triplându-se doar din 2002, potrivit raportului de miercuri, publicat în perioada premergătoare reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20 din perioada 14-18 iulie.
”Pieţele pot părea că nu suferă – încă. Dar oamenii o fac. Unele dintre cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între a-şi plăti datoria sau a-şi servi oamenii”, a declarat reporterilor secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Ţările în curs de dezvoltare datorează aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% este reprezentată de China, India şi Brazilia.
Cincizeci şi nouă de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un raport datorie/PIB de peste 60% – un prag care indică niveluri ridicate ale datoriei.
”Datoria s-a transformat într-o povară substanţială pentru ţările în curs de dezvoltare din cauza accesului limitat la finanţare, a costurilor în creştere ale împrumuturilor, a devalorizării monedei şi a creşterii lente”, a adăugat raportul ONU.
China vorbește despre ”transferul iresponsabil” de muniţii cu dispersie americane către Ucraina
Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare să fie atât inadecvat, cât şi costisitor, a spus ONU, arătând că plăţile nete ale datoriilor cu dobânzi depăşesc 10% din venituri pentru 50 de economii emergente din întreaga lume.
