Instanța Supremă a motivat decizia de achitare a fostului deputat PSD Sebastian Ghiță în dosarul procurorilor și polițiștilor de la Prahova. Achitarea a fost dispusă de un complet de 3 judecători format din Maricela Cobzariu, Daniel Grădinaru și deja celebrul Ștefan Pistol (i-a achitat și pe Dragnea și Tăriceanu). Decizia nu este definitivă și dosarul merge la Completul de 5 judecători al ICCJ.
Sebastian Ghiță este acuzat de mai multe infracțiuni:
- 2 infracțiuni de dare de mită
- cumpărare de influență
- spălare a banilor
- șantaj
- 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
- conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În esență, Ghiță a fost achitat după ce instanța a înlăturat o serie de probe motivând că au fost administrate neloial. Procurorii își bazau acuzațiile în principal pe mărturiile fostului deputat PSD Vlăduț Cosma și ale interlopului Răzvan Alexe. Aceștia au dat declarații împotriva lui Ghiță, atât în calitate de martori, cât și în calitate de martori cu identitate protejată (altă identitate). Cu alte cuvinte, ce nu le-au putut spune procurorilor ca martori cu identitate reală, de frica lui Ghiță, le-au declarat ca martori cu identitate protejată. De exemplu, martorul cu identitate protejată Aurel Diaconescu, care este una și aceeași persoană cu martorul Răzvan Alexe, arată în declarația sa că știe că Răzvan Alexe primea informații de la niște prieteni de-ai lui Sebastian Ghiță despre conținutul unui dosarul instrumentat la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Ploiești în care Alexe era vizat. Cât de legal sau loial este acest procedeu de a obține probatorii rămâne însă să stabilească Completul de 5 judecători al ICCJ.
G4media a încercat însă să înțeleagă de ce a fost achitat Ghiță pentru conducere fără permis și cum un parchet de elită precum DNA nu a putut să dovedească sau să obțină o condamnare nici măcar pentru o astfel de infracțiune banală.
Acuzația de conducere fără permis. Sebastian Ghiță este acuzat că, pe 22 iulie 2012, a condus, deși avea permisul suspendat și, mai mult, a depășit viteza legală în localitate, având în jur de 120 km/oră.
Potrivit DNA, Ghiță ar fi avut permisul suspendat în perioada 22 martie 2012 – 18 august 2012. Instanța a considerat însă că, surprize-surprize, Ghiță nu avea permisul suspendat în acea perioadă.
Ghiță a fost prins de Poliția rutieră pe DN1 în dreptul localității Bărcănești și a pus mâna imediat pe telefon, l-a sunat ”indignat” pe șeful IPJ Prahova, chestorul Viorel Dosaru, care a intervenit pentru el astfel încât polițiștii să nu îi întocmească dosar penal sau să îi ia permisul. Până aici, instanța este de acord cu procurorii și consideră aceste fapte probate. Se despart drumurile însă când procurorii susțin că Viorel Dosaru ar fi intervenit pentru Ghiță ca un contra-serviciu pentru că deputatul l-ar fi ajutat să se mențină ca împuternicit (interimar) în funcția de șef al IPJ Prahova. Or, judecătorii au considerat că nu există o legătură de cauzalitate între cele fapte, Dosaru ar fi intervenit pentru Ghiță doar așa … pur și simplu ca să îl ajute, fără să existe o condiționare din partea deputatului.
Ca să înțelegem însă mai bine acest caz uluitor trebuie să urmărim șirul evenimentelor.
Timeline cu evoluția cazului de conducere fără permis (cu permisul suspendat) de către Sebastian Ghiță:
- 18 iunie 2009, ora 11:37: Ghiță a fost prins de Poliția Rutieră Constanța pe raza localității Tuzla cu o viteză de 114 km la oră. Interesant că a fost sancționat doar cu ”avertisment, amendă de 540 de lei și 9 puncte de penalizare”, potrivit motivării judecătorilor. Pentru că, cel mai probabil, mai avea sau a mai acumulat puncte de penalizare între timp, Ghiță trebuia să rămână fără permis așa că a contestat procesul verbal de contravenție la Judecătoria Mangalia. Pe durata procesului, sancțiunile se suspendă.
- 7 septembrie 2011: Potrivit aceleași motivări, Judecătoria Mangalia i-a respins contestația lui Ghiță ca fiind introdusă tardiv, iar decizia a devenit definitivă și irevocabilă, deci executorie. Instanța Supremă a motivat că, potrivit legii, în termen de 15 zile de la comunicare, Ghiță avea obligația să predea permisul la Poliție, în caz contrar perioada de sancționare s-ar fi majorat cu 30 de zile, Lucru pe care Ghiță nu l-a făcut.
- 21 noiembrie 2011: Potrivit Instanței Supreme care a dispus achitarea, Ghiță trebuia să predea permisul până la această dată. Cum nu a făcut-o, potrivit judecătorilor, sancțiunea de suspendare a permisului de 150 de zile a început să curgă.
- 18 martie 2012: Potrivit instanței, a încetat sancțiunea de suspendare a permisului lui Ghiță. Dacă el a condus în această perioadă, nimeni nu știe.
- 22 martie 2012: Ghiță merge la Poliție și predă permisul.
- 22 iulie 2012: Este prins de Poliție, la Bărcănești, la volanul unui Mercedes. Când i se cer actele, arată doar certificatul de înmatriculare întrucât nu avea la el cartea de identitate și permisul de conducere (era predat la poliție).
Ce spun judecătorii. Instanța a precizat că, deși Ghiță nu avea carnetul la el, aceasta nu înseamnă că permisul lui era suspendat întrucât magistrații au considerat că perioada de suspendare expirase pe 18 martie 2012.
Ce spun procurorii. Anchetatorii de la DNA Ploiești, în schimb, au considerat – pe baza mărturiei fostului șef al Poliției Rutiere Prahova, Ștefan Crivăț, care a și sesizat cazul procurorilor, – că perioada de suspendare a permisului lui Ghiță curgea din momentul în care a predat efectiv permisul. ”Dacă un codamnat nu este găsit după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare înseamnă că perioada de până la depistare se consideră executată?”, au explicat surse judiciare.
Ce spun polițiștii. G4Media.ro a consultat însă mai mulți polițiști de la Rutieră, care toți, fără excepție, au confirmat varianta instanței. ”Perioada de suspendare a permisului curge după 15 zile de la comunicarea de către instanță a deciziei definitive și irevocabile și este majorată cu 30 de zile, dacă contravenientul nu predă efectiv permisul. Dacă în această perioadă, șoferul este depistat la volan, chiar dacă are la el permisul, acesta este suspendat și, prin urmare, comite infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere”, au explicat polițiștii, însă au dorit să își păstreze anonimatul, motivînd că este un dosar în curs.
Prin urmare, Instanța Supremă care a dispus achitarea a conchis:
- ”Înalta Curte apreciază că în mod greșit s-a apreciat că suspendarea dreptului de a conduce curge de la data predării efective a permisului de conducere.
- Această sancțiune, în opinia Înaltei Curți, operează independent de actul material al predării permisului, pentru că ceea ce produce efect direct și imediat este interzicerea dreptului de a conduce și nu predarea propriu-zisă a permisului care este un act subsidiar și care nu întârzie efectele aplicării sancțiunii ce decurge din lege.
- Înalta Curte constată că interzicerea dreptului de a conduce este sancțiunea care produce efecte în condițiile expres prevăzute de lege și are consecințe imediate chiar dacă predarea efectivă a permisului de către inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian s-a făcut cu întârziere.
- Faptul că serviciul de poliție rutieră a operat în baza de date cu întârziere sancțiunea exercitării dreptului de a conduce ce a fost aplicată inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian și care ar fi trebuit constatată încă din 20.11.2011, nu îi este imputabilă acestuia și nu poate fi angajată răspunderea penală a acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea a unui vehicul fără permis de conducere.
- Că este vorba de o eroare de operare în baza de date o confirmă și martorul Buzoianu Hristea Ștefan (polițistul care l-a prins pe Ghiță în trafic – n.r.), care arată în mod expres că, la data la care a fost depistat în trafic inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, colegul său, martorul Obrejan Ștefan (de la serviciul oprire mașini – n.r.), i-a solicitat identificarea persoanei și a situației sale și, urmare a verificărilor efectuate, permisul lui Ghiță Sebastian era valid și nu știe să fi avut suspendări sau alte interdicții”, se arată în motivarea instanței care a dispus achitarea.
Cu alte cuvinte, procurorii DNA Ploiești au căzut în capcana fostului șef al Poliției Rutiere Prahova, Ștefan Crivăț, cel care a denunțat cazul. „Însăși depoziția martorului Crivăț Ștefan care era șeful poliției rutiere la acea dată arată că, deși el este cel care a formulat denunțul pe acest aspect, declară textual că, practic, în acel moment în care a fost oprit Sebastian Ghiță în trafic, nu știa nimeni că avea permisul suspendat și că practic se urmărea protejarea unui contravenient”, se mai arată în motivare.
Prin urmare, judecătorii l-au achitat pe Ghiță pentru infracțiunea de conducerea fără permis, iar pe șeful IPJ Prahova, chestorul Viorel Dosaru pentru favorizarea infractorului.
Cum a scăpat Ghiță chiar și fără să i se suspende permisul (care nu era deja suspendat, așa cum s-a crezut)
Prin urmare, potrivit instanței, Ghiță nu era în situația de a fi încălcat legea, adică de a fi condus cu permisul suspendat, ci în situația unei contravenții, aceea de a conduce în localitate cu 120 de km/oră. El a scăpat însă de sancțiunea contravențională sunându-l pe șeful IPJ Prahova, chestorul Viorel Dosaru. Acesta, la rândul lui, l-a sunat pe șeful biroului Drumuri Naționale din cadrul Poliției Rutiere Prahova, Gheorghe Milițoiu, care i-a spus că este liber și se află în Deltă și să îl sune pe Gabriel Ionescu de la serviciul oprire mașini. Agentul de poliție Ștefan Obrejan a arătat că ”în acea zi era de serviciu la oprire mașini împreună cu martorul Ionescu Gabriel și care pe durata verificărilor inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, martorul Ionescu Gabriel i-a spus că îl apelează inspectorul șef Dosaru Viorel, a ieșit din sediu, a vorbit cu acesta mai puțin de un minut, după care a intrat și a spus că să-l lase să plece, că așa a spus inspectorul șef”, se arată în motivare.
Cu toate acestea, judecătorii i-au achitat pe Viorel Dosaru și pe Sebastian Ghiță pentru trafic de influență și, respectiv, cumpărare de influență motivând că:
- ”Înalta Curte apreciază însă că, dincolo de acest aspect al intervenției inculpatului Dosaru Viorel în favoarea inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, nici una dintre probele administrate în cauză nu confirmă teza acuzării conform căreia inculpatul Dosaru Viorel a intervenit la agenții de poliție rutieră în schimbul oferirii de către inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a sprijinului pentru menținerea în funcția de inspector șef al I.P.J. Prahovaîn calitate de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliție al Județului Prahova”, arată judecătorii Pistol, Cobzariu și Grădinaru în motivare.
Trebuie precizat, în context, că la începutul anchetei, în 2016, chestorul Viorel Dsaru a fost arestat preventiv timp de câteva luni tot de către judecători ai ICCJ.
De Vlad Mitu
