Mai exact, cercetătorii de la Universitatea Stanford au observat la rozătoare o degradare a circuitelor cerebrale implicate în reglarea somnului și a stării de veghe. Rezultatele, publicate în paginile revistei Science , ar putea deschide calea pentru dezvoltarea de noi tratamente capabile să promoveze o odihnă bună.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au observat degradarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea somnului și a stării de veghe la șoarecii de laborator.
Studiul în detaliu
„Mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste se plâng de calitatea somnului”, a subliniat profesorul Luis de Lecea, unul dintre autorii cercetării.
În studiul pe șoareci, cercetătorii au studiat concentrația de hipocretine, substanțe chimice cheie generate de doar un grup mic de neuroni din hipotalamusul creierului, și rolul lor în reglarea calității odihnei. Mai exact, echipa de cercetare a folosit lumina transportată de fibre pentru a stimula neuroni specifici pe un eșantion format din șoareci tineri, cu vârsta cuprinsă între trei și cinci luni, și șoareci „în vârstă”, cu vârsta cuprinsă între 18 și 22 de luni, înregistrând rezultatele prin tehnici de imagistică.
Analiza a arătat că șoarecii în vârstă pierduseră aproximativ 38% din hipocretină comparativ cu cei tineri. În plus, aceste substanțe chimice la rozătoarele mai în vârstă par a fi activate mai ușor, făcând șoarecii mai predispuși la trezire. Cercetătorii speculează că această caracteristică a hipocretinelor la rozătoarele mai în vârstă s-ar putea datora deteriorării în timp a „canalelor de potasiu”, întrerupătoarele biologice de pornire și oprire esențiale pentru funcțiile diferitelor tipuri de celule.
traducere: C.L
citește și Psihoterapie prin animale
