Deficitul bugetar al României a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, de la 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile statului au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 2,9%, iar investițiile au crescut cu aproape 24%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor și sintetizate de AGERPRES arată continuarea consolidării fiscale începute după deficitul record de 9,3% din PIB înregistrat de România în 2024.
Deficitul a scăzut cu 28,36 miliarde de lei
Execuția bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 miliarde de lei.
În termeni nominali, reducerea este de 37%.
Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o reducere de 1,65 puncte procentuale într-un singur an. Datele sunt prezentate de AGERPRES pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor.
Este una dintre cele mai importante evoluții ale finanțelor publice din ultimii ani, în condițiile în care România a intrat în această perioadă după ani de deficite foarte mari.
România a pornit corecția de la un deficit de 9,3% din PIB
Pentru a înțelege dimensiunea schimbării, trebuie privit rezultatul în perspectivă.
Potrivit Eurostat, deficitul administrației publice din România a fost de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. În 2025, deficitul ESA a coborât la 7,9% din PIB, ceea ce a reprezentat o corecție de 1,4 puncte procentuale.
Prin urmare, România a trecut de la un deficit de ordinul a 9% din PIB la o traiectorie de reducere a dezechilibrului bugetar.
Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului în 2025 într-un moment în care corecția fiscală devenise inevitabilă. Înaintea instalării Guvernului Bolojan, România avea deja un deficit de 9,3% din PIB în 2024, iar situația finanțelor publice impunea măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor.
2026: veniturile cresc de aproape patru ori mai repede decât cheltuielile
Datele pentru primele șapte luni din 2026 sunt relevante nu doar prin valoarea deficitului, ci și prin modul în care acesta a fost redus.
Veniturile totale au ajuns la 412,31 miliarde de lei, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Vezi și Deficit enorm pentru Guvernul Ciolacu: 29 de miliarde de lei după două luni din 2024
În schimb, cheltuielile totale au însumat 460,39 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de numai 2,9%.
Diferența dintre cele două ritmuri este esențială: statul a reușit să își majoreze veniturile mult mai rapid decât cheltuielile.
Veniturile fiscale au avut o evoluție și mai puternică, crescând cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.
Cheltuielile publice au scăzut ca pondere în PIB
Un alt indicator important este raportarea cheltuielilor la dimensiunea economiei.
În primele șapte luni din 2025, cheltuielile publice reprezentau 23,3% din PIB. În aceeași perioadă din 2026, ponderea a coborât la 22,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1% în termeni nominali, până la 95,67 miliarde de lei. Ponderea lor în PIB a coborât la 4,7%, de la 5,2% în perioada similară din 2025.
Ministerul Finanțelor indică reducerea unor sporuri și măsurile de temperare salarială drept factori care au contribuit la această evoluție.
Investițiile au crescut în timp ce deficitul a scăzut
Unul dintre cele mai importante argumente din cifrele publicate de Ministerul Finanțelor este că reducerea deficitului nu a fost obținută prin oprirea investițiilor publice.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Creșterea este de aproximativ 24%, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus cu 37%.
AGERPRES notează că 71,05% din volumul investițiilor este reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
Este un element important în evaluarea politicii fiscale: deficitul scade, dar investițiile nu sunt tăiate, ci cresc.
Bolojan: „Menținem consecvent trendul de reducere a deficitului”
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat rezultatele de continuarea consolidării fiscal-bugetare.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice”, a declarat Alexandru Nazare la 31 august 2026.
Ministrul a mai arătat că statul a continuat rambursările de TVA, peste 20,4 miliarde de lei fiind restituiți companiilor, în timp ce investițiile din fonduri europene și PNRR au avansat.
„Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a afirmat Nazare.
De la deficitul de 9,3% la o corecție fiscală care continuă
Datele trebuie privite și în contextul mandatului Guvernului Bolojan.
În 2024, România a încheiat anul cu un deficit ESA de 9,3% din PIB, iar în 2025 acesta a coborât la 7,9%. Eurostat a confirmat că România a avut în continuare în 2025 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, chiar dacă acesta a fost redus față de anul anterior.
Ilie Bolojan a prezentat încă din 2025 reducerea deficitului drept principala problemă fiscală a României. În iulie 2025, premierul estima că deficitul anual nu va putea coborî la 7% și că, în cel mai bun scenariu, România ar putea încheia anul în jurul valorii de 8%.
Rezultatul final pentru 2025 a fost ulterior de 7,9% din PIB pe metodologia ESA, potrivit Eurostat.
În 2026, datele de execuție arată că ajustarea continuă.
Nu este încă rezolvată problema deficitului
Cifrele din primele șapte luni sunt bune în raport cu anii anteriori, dar nu înseamnă că problema finanțelor publice ale României a fost rezolvată.
Deficitul este încă departe de limita europeană de 3% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune majoră.
În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei.
Acesta este unul dintre motivele pentru care reducerea deficitului rămâne o problemă strategică, nu doar un obiectiv contabil pentru un anumit an bugetar.
România a început, în sfârșit, să reducă viteza cu care cheltuiește
Imaginea de ansamblu este însă greu de ignorat.
România a intrat în procesul de consolidare fiscală de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, a coborât la 7,9% în 2025, iar în primele șapte luni din 2026 deficitul cash este de 2,34% din PIB, față de 3,99% cu un an înainte.
Mai important, în primele șapte luni din 2026, veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile cu numai 2,9%, iar investițiile cu aproape 24%.
Așadar, datele nu arată doar o scădere contabilă a deficitului. Ele arată o schimbare a raportului dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice.
Este rezultatul politicilor de consolidare fiscală continuate de Guvernul Bolojan, după ce România ajunsese la unul dintre cele mai mari dezechilibre bugetare din Uniunea Europeană.
Drumul până la un deficit sustenabil nu s-a încheiat. Dar, după ani în care România a mers în direcția opusă, cifrele din primele șapte luni ale lui 2026 arată că direcția s-a schimbat.
