Departamentul de Stat al SUA a întocmit un raport privind climatul investițional din România, potrivit căruia orice „potențial investitor ar trebui să fie precaut când consideră să investească” în țara noastră.
„Raportul de țară întocmit de UE pentru România în 2018 a dezvăluit că procedurile administrative greoaie, progresele lente în furnizarea soluțiilor de guvernare electronică, procedurile complexe privind insolvența și schimbările frecvente de reglementare, cu utilizarea limitată a procedurilor de evaluare a impactului și de consultare, afectează climatul investițional”, se arată în raportul Departamentului de Stat.
Deși ritmul reformelor economice a încetinit, România rămâne un lider regional în eforturile judiciare de combatere a corupției la nivel înalt și mediu. Cu toate acestea, precizează Departamentul de Stat, încercările din ianuarie 2017 de a submina procurorii anticorupție ai României și de a slăbi independența judiciară au zguduit încrederea investitorilor în angajamentul Guvernului de a combate corupția.
Lupta cu multinaționalele și revoluția fiscală
Unii lideri guvernamentali au acuzat „companiile multinaționale” de sponsorizarea unor manifestații stradale împotriva acestor măsuri.
„Guvernul României a mutat contribuțiile de la angajator la angajat în ianuarie 2018, iar acest lucru a avut un impact negativ asupra tuturor companiilor prin costuri administrative suplimentare rezultate din negocierea și înregistrarea contractelor de muncă noi.
Vânzarea de către Executiv a participațiilor minoritare în mai multe întreprinderi de stat în sectoare-cheie, cum ar fi generarea și exploatarea energiei, a fost amânată din 2014. Guvernul a slăbit astfel punerea în aplicare a codului de guvernanță corporativă al companiilor de stat, scutind în acest mod mai multe întreprinderi de acest cod, din decembrie 2017″, se mai arată în document.
Departamentul de Stat subliniază că, din 2017, Guvernul României a continuat să complice climatul investițional prin deciziile și măsurile luate, dar și prin faptul că a fost schimbat de atâtea ori. Amintim că premierul Viorica Dăncilă este al treilea premier PSD al României, în ultimul an și jumătate, după ce partidul și-a dat jos primii doi prim-miniștri, respectiv Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.
„Începând cu anul 2017, schimbările frecvente ale Guvernului au dus la schimbarea rapidă a politicilor, fapt ce complică climatul investițional.
România a făcut progrese semnificative privind combaterea corupției până în prezent, dar încă rămâne o provocare permanentă.
Aplicarea inconsecventă a legilor existente, inclusiv a celor legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, serveste, de asemenea, la descurajarea investițiilor.
Continuarea atragerii și păstrarii unor investiții suplimentare va necesita progrese suplimentare în ceea ce privește transparența, stabilitatea și previzibilitatea în luarea deciziilor economice și reducerea procedurilor birocratice netransparente”, conform raportului.
Parlamentul României este principalul vinovat
Printre multele probleme semnalate de raportul realizat de Departamentul de Stat este evocată și corupția, iar Parlamentul Romîniei este principalul vinovat pentru neimplementarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană în rapoartele MCV.
„Raportul Comisiei Europene din 2017 privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) arată că în 2017 s-a pierdut ritmul reformelor, iar independența judiciară a reprezentat o sursă constantă de îngrijorare, în timp ce Guvernul a pus în aplicare doar una din cele 12 recomandări făcute de Comisia Europeană.
Ca și în rapoartele anterioare din cadrul MCV, Parlamentul este principalul vinovat, membrii adoptând amendamente care slăbesc legile privind conflictul de interese și introducând „propuneri problematice sau necoordonate”, fără consultarea partilor interesate.
În ciuda opoziției din partea părților interesate, dar și fără evaluări asupra impactului, Guvernul a impus mai multe legi în Justiție, contestate în mod repetat privind constituționalitatea și în privința cărora magistrații s-au temut că vor slăbi independența judiciară.
Într-un raport ad-hoc, Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a avertizat că aceste amendamente vor slabi independența Justiției.
De asemenea, un raport al Comisiei de la Veneția, adoptat în luna martie 2018, a avertizat ca modificările propuse în cadrul legislativ al ONG-urilor ar impune cerințe oneroase de raportare în sectorul societății civile.
DNA și-a continuat lupta, în ciuda Puterii
În ciuda numeroaselor atacuri ale politicienilor români și ale organizatiilor mass-media aliate, Direcția Naționala Anticorupție (DNA) a continuat investigarea și urmărirea penală în cazurile de corupție care implică oficiali din scena politică, juridică și administrativă, până în 2017, cu aproape 1.000 de acuzați, din care o treime dețineau funcții publice înalte, iar 189 de oficiali au fost acuzați de diverse abuzuri”, potrivit sursei citate.
Mai multe companii americane acuză că le-a fost cerută șpagă
O altă problemă semnalată de Departamentul de Stat este mita, mai multe companii americane acuzând că le-a fost cerută șpagă pentru anumite beneficii.
„În timp ce societătile private utilizează controale interne, programe de etică și de conformitate pentru a detecta și preveni corupția, începând cu anul 2017, Guvernul a revizuit codul de guvernanță corporativă al companiilor de stat.
Investitorii americani s-au plâns atât de corupția de la nivel guvernamental, cât și de cea de la nivelul climatului investițional, evocând frecvent serviciul vamal, funcționarii de la nivelul primăriei, dar și autoritățile financiare locale.
Raportul de țară al Comisiei Europene și rapoartele companiilor indică preocupări legate și de corupția în achiziționarea de dispozitive medicale și de autorizarea sau achiziționarea de produse farmaceutice.
În cazul proiectelor de mediu, utilizarea unor studii de fezabilitate depasite a dus la favorizarea afacerilor care functionau deja la nivel local.
În unele cazuri, cererile de mită de către oficiali de nivel inferior sau mediu ajung până la punctul de hărțuire. De exemplu, companiile raportează cereri de mită atunci când sunt necesare îmbunătățiri ale infrastructurii locale pentru a facilita operațiunile de afaceri, în special pentru drumurile finanțate din bugetul local”, mai scrie Departamentul de Stat în raport.
Puteti citi integral raportul aici.
Citește și Avertisment fără precedent pentru Parlamentul României din partea Departamentului de Stat al SUA
De Vlad Mitu
