Dosarul de luare de mită al preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, se prescrie la sfârşitul acestui an dacă procurorii nu apucă să îl pună sub acuzare ca să întrerupă cursul prescripţiei, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Aceasta întrucât luarea de mită se prescrie după 10 ani şi Tăriceanu este acuzat că “ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanţii unei companii austriece”, după cum a arătat DNA.
Pentru ca procurorii să îl poată pune sub acuzare pe Tăriceanu şi să întrerupă cursul prescripţiei este nevoie ca Senatul să îi ridice acestuia imunitatea, au explicat sursele G4Media.ro. Abia după ce Senatul aprobă cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale, procurorii pot “îndeplini un act de procedură în cauză“, adică să îi comunice citaţia de a se prezenta la DNA în calitate de suspect de luare de mită. Potrivit articolului 155 din Codul de procedură penală, “cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză“.
“Dacă Senatul nu dă aviz, dosarul se închide oricum, însă, ulterior, nu se va mai putea face altă cerere de aviz, bazată pe elemente noi, întrucât intrevine prescripţia la sfârşitul anului“, au explicat sursele G4Media.ro.
În varianta în care Senatul aprobă ancheta penală pentru luare de mită împotriva lui Tăriceanu şi procurorii apucă să îl pună sub acuzare până la sfârşitul anului, termenul de prescripţie specială ar interveni peste 10 ani, după unele surse, adică în 2028 sau peste 5 ani, după alte surse, adică în 2023.
De ce s-au prescris faptele în cazul foştilor miniştri PSD Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Mihai Tănăsescu şi Alexandru Athanasiu
DNA a anunţat într-un comunicat din 1 februarie 2018 că dosarul Microsoft privindu-i pe foştii miniştri PSD din Guvernul Adrian Năstase a fost clasat pentru că a intrevenit prescripţia, ca urmare a noii practici Înaltei Curți de Casație și Justiție de calcul a prescripţiei.
- La data de 08 ianuarie 2018, faţă de Andronescu Ecaterina, ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012, Tănăsescu Mihai-Nicolae, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000-2004 şi Mihăilescu Petru Şerban, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, s-a dispus soluţia clasării conform art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de Procedură Penală, întrucât în cazul infracţiunilor reţinute în sarcina lor (constând în iniţierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme) s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
Aceeaşi soluţie a clasării s-a dispus faţă de Tănăsescu Mihai-Nicolae pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălarea banilor, constând în faptul că în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, a pretins şi primit de la Florică Claudiu Ionuţ şi de la o altă persoană, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Astfel, în contul unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein. Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari, care la rândul lui a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computers (…)De asemenea, în acest dosar, s-a dispus clasarea cauzei faţă de următorii:
– Nica Dan, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.– Ţicău Silvia Adriana, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la acelaşi minister, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.
– Athanasiu Alexandru, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.
Termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu este de 10 ani. Referitor la această infracţiune, data săvârşirii ultimei acţiuni este 21.10.2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripţie a răspunderii penale (şi nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plăţii ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15.04.2004) – Conform Deciziei nr. 18/30.01.2014 pronunţată de Î.C.C.J. – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 4963/1/2013 în ceea ce priveşte momentul consumării infracţiunii de abuz în serviciu”, a arătat DNA în comunicatul din 1 februarie 2018.
Aşadar, termenul de 10 ani de prescripţie în cazul miniştrilor Dan Nica, Adriana Ţicău şi Alexandru Athanasiu s-ar fi împlinit pe 21 octombrie 2014, nu la data de 15 aprilie 2009, cum a crezut DNA iniţial. Aceasta pentru că, între timp, Înalta Curte şi-a schimbat practica şi, prin mai multe decizii, a stabilit că termenul de 10 ani de curgere a prescripţiei la abuzul în serviciu începe de la data semnării contractului sau „ultimei acţiuni”, nu de la data producerii pagubei sau de la data ultimei plăţi făcute în cadrul contractului.
Chiar dacă termenul de prescripţie s-a împlinit pe 21 octombrie 2014, procurorul de caz Mihaela Iorga Moraru a cerut aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri PSD pe 26 septembrie 2014.
Or, din data de 26 septembrie 2014 până la data intervenirii prescripţiei, 21 octombrie 2014, procurorii nu au putut obţine avizul pentru începerea urmăririi penale a foştilor miniştri PSD aşa că nu au putut începe urmărirea penală împotriva lor şi cursul prescripţiei nu a fost întrerupt.
De Vlad Mitu
