Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de peste 13,229 milioane persoane, reprezentând 67,5% din populaţia rezidentă a României, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).
În mediul urban s-au înregistrat 10,191 milioane persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 96,9% din populaţia rezidentă urbană. Ceea ce trage în jos situația la nivel național o reprezintă populația din mediul rural. Acolo au beneficiat 3,038 milione persoane, reprezentând 33,5% din populaţia rezidentă rurală a ţării. Cu alte cuvinte, doar una din trei persoane au fost deservite de sistem.
„La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (83,4%), urmată de regiunea Sud-Est (77,8%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (47,4%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (55,6%)”, menționează INS.
În anul 2017, volumul de apă distribuită a fost de peste 1,125 miliarde metri cubi, cu circa 94,801 milioane metri cubi mai mare decât în anul 2016. Cea mai mare cantitate de apă distribuită a fost către populație, respectiv 519,723 milioane metri cubi.
Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (20,7%), respectiv Argeș-Vedea (20,6%).
Gospodării cu toaleta „în fundul curții”, în mediul rural
În anul 2017, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 71,4%, iar a celor cu grup sanitar de 69,8%, arată o publicație a aceleiași instituții.
În mediul rural, de exemplu, circa șase din zece gospodării nu au toaletă în interiorul locuinței în timp ce în mediul urban doar 6% se află în această situație.
Conform INS, pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Ca atare, în jur de 45% din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar.
Dintre aceste gospodării, cele de salariaţi şi lucrǎtori pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară, faţă de media pe total rural. În localităţile urbane peste 9 din 10 gospodării ocupă locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare.
De Vlad Mitu
