Energia solară și cea eoliană nu este gratis, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), în cadrul evenimentului „Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde”, organizată de Freedom House România pe 14 martie la București.
A crescut numărul de prosumatori
„Datele pe care vi le prezint astăzi, publice venite de la ANRE, arată modul spectaculos în care a crescut numărul de prosumatori în România.
Vedem evoluția lunară a numărului de prosumatori, cum s-au racordat în 2023 și vedeți că au ajuns la 110 mii la finalul anului 2023. Cu siguranță acest număr va crește și mai mult acum că s-au deblocat proiectele prin AFM”.
Sunt zone unde nu o să existe vreodată panouri fotovoltaice
Silvia Vlăsceanu atrage atenția că, cel puțin pentru moment, montarea de panouri fotovoltaice nu este accesibilă pe scară largă.
„Faptul că fondurile acestea se epuizează în câteva minute de la deschiderea call-urilor, mie îmi arată că trebuie să ai capabilitatea tehnică de a accesa rapid platforma, să ai proiectul făcut și doar să încarci.
Adică prosumatorii sau cei care ar avea nevoie efectiv să-și producă energie pentru auto-consum, pentru că definiția prosumatorului asta presupune, să produci energie pentru consumul propriu.
Evident că s-ar putea să produci mai mult, nu ești acasă, ești în concediu, produci mai mult și bagi în rețea, dar definiția de bază este producția de energie pentru consumul propriu.
Sunt zone în care nu vor exista niciodată prosumatori pentru că nu au această posibilitate, lăsând de-o parte aspectul geografic”.
Directorul executiv HENRO a explicat că nu merită să investești panouri fotovoltaice în zone unde nu există suficient de multe radiații solare, dar și că proiectele de instalare ar trebui să se concentreze și pe modalități de stocare a energiei produse.
„Sunt zone în care efectiv nu poți să pui panouri fotovoltaice pentru că nu ai suficientă radiație solară ca să merite acest efort.
Iar în contextul creșterii numărului de prosumatori, trebuie să vorbim și de stocare, fără stocare, de acum înainte, statul ar trebui să nu se mai accepte proiecte. Vorbesc din punctul meu de vedere ca inginer cu pregătire tehnică”, a menționat Silvia Vlăsceanu, la Energy Forum.
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis
Silvia Vlăsceanu susține că energia verde nu este gratis, așa cum s-a tot spus de-a lungul timpului, pentru că, din punct de vedere tehnic, instalațiile nu sunt ieftine și este nevoie de multe investiții.
„Sună foarte frumos să folosim energia soarelui și a vântului, dar acestea nu sunt gratis. Povestea asta că vântul și soarele sunt gratis, ar trebui cumva, cel puțin din punct de vedere tehnic, să o mai discutăm”.
Silvia Vlăsceanu a prezentat și modul de evoluție al puterii instalate, care s-a triplat într-un singur an.
„Aceste cifre se referă la evoluția puterii instalate. Am plecat de la 478 de MW în ianuarie și la sfârșitul anului trecut am ajuns la 1.443 MW. Așa cum am citit, unii compară cu puterea celor două reactoare de la Cernavodă, care au împreună 1.413”.
Însă, Silvia Vlăsceanu spune că energia produsă de reactoarele nucleare nu poate să fie comparată cu cea livrată de prosumatori.
„Totuși, nu putem compara puterea și energia pe care o livrează prosumatorii sau o produc prosumatorii, nu o livrează integral în rețea, cu cea nucleară, pentru că este o energie intermitentă care se produce când bate soarele în anumite zone și care poate pune în dificultate sistemul electro-energetic național”, a menționat Silvia Vlăsceanu, la „Energy Forum”, organizat de Freedom House România
Soluția: un mix echilibrat
Prin urmare, cea mai bună soluție ar putea să fie un mix între energia verde și cea produse de surse clasice, precum gazul.
„Deci dacă nu vom gândi un mix echilibrat în care să avem pe lângă energie intermitentă, soare și vânt, soarele chiar este mai predictibil decât vântul pentru că măcar știm că soarele bate de la 8-9 până la 17-18 în lunile de vară, la vânt este și mai mare impredictibilitatea.
Vântul poate să-și producă acum 2.000 de MW, iar în următoarele 10 minute s-a oprit și ți-a scăzut la zero. Au fost momente în care s-au întâmplat astfel de lucruri, dar nu vedem partea frumoasă. Vântul a bătut și am produs 2.000 de MW.
Și ce se întâmplă când nu bate vântul sau se oprește brusc, când trebuie să intre o capacitate foarte flexibilă cum este cea pe gaze, hidro, nuclearul mai puțin este flexibil, nu are aceeași capabilitate de a diminua puterea după astfel de fluctuații”, a continuat directoarea executivă a HENRO.
De ce unele județe stau mai bine la numărul de prosumatori
Silvia Vlăsceanu a venit cu o explicație și de ce anumite județe stau mai bine la numărul de prosumatori, față de altele.
„Cum a evoluat numărul de prosumatori pe județe. Nu pot să comentez, pentru că soarele bate mai mult în sud și Ilfovul este pe primul loc, dar să nu uităm și potențialul și posibilitățile financiare ale cetățenilor care sunt în zonele fruntașe”.
Aceasta a abordat și problema legiferării comunităților de prosumatori care, în acest moment, au dreptul să distribuie de produc.
„Revenind la prosumatori. Eu când auzeam că se cere legislație pentru funcționarea cooperativelor, inițial am zis de ce, este atât de reglementat acest sector energetic încât eu mă bucur când există mai puțină legislație. Totuși, doriți legislație.
Există o definiție totuși în legislația românească despre comunitățile de energie ale cetățenilor prin care se dă dreptul acestor comunități să producă, să dețină capacități de producție, de distribuție, de stocare. Evident că a fost o discuție dacă o comunitate poate să-și producă o rețea de distribuție”.
Rețelele trebuie refăcute
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), spune că este nevoie și de o reconfigurare a rețelelor de distribuție de energie.
„Suntem într-o etapă în care tehnologiile acestea și prosumatorii au evoluat într-un ritm mult mai rapid decât a putut să țină pasul dezvoltarea rețelelor de energie, în principal, partea de distribuție. Pe de-o parte, timpul a fost accelerat în favoarea prosumatorilor și tehnologiilor.
Pe de altă parte, iar aici vreau să insist, ce ne lipsește în sectorul energetic sunt specialiștii din sector.
În trecut, în sectorul energetic existau niște institute de cercetare-proiectare care au desenat sistemul electro-energetic național, mă refer aici la partea de rețele”.
Problema, potrivit Silviei Vlăsceanu, este că institutele care s-au ocupat de aceste lucruri în trecut, au dispărut.
„În acest moment, au dispărut aceste institute. Au existat câteva institute care au desenat și proiectat sistemul național, dar au dispărut. În acest moment, sistemul trebuie reproiectat, regândit. De aceea ajungem la microgrid, pentru că așa am încuraja și integra prosumatorii. Totuși, prosumatorii nu pot să trăiască în afară. Ei trebuie totuși să rămână racordați în sistem”.
Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde
„Energy Forum – Tranziția de la aurul negru la energia verde” este un eveniment organizat de Freedom House România pe 14 martie la București. În cadrul conferinței au fost dezbătute implicațiile obiectivelor verzi ale Uniunii Europene, la care a aderat și România.
În cadrul evenimentului au fost abordate teme diverse legate de energia verde, precum cooperativele de energie, dezvoltarea fermelor de panouri fotovoltaice și a câmpurilor eoliene, dar și ce presupune tranziția de la energia clasică la una mai puțin poluantă.
La Energy Forum au fost prezente toate părțile interesate pentru a facilita un schimb de experiență și cunoștințe între România și Norvegia, dar și formarea de parteneriate de lungă durată și explorarea colaborărilor.
La eveniment a fost prezent și un delegat al companiei norvegiene Norsk Energi, cu o expertiză de 30 de ani în toate tipurile de energie.
Lista completă a persoanelor care au luat cuvântul în cadrul conferinței poate fi văzută aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
