La doar o săptămână după ce a dezvăluit primele imagini ale telescopului spaţial James Webb, cel mai puternic proiectat vreodată, acesta este posibil să fi găsit deja cea mai îndepărtată galaxie observată vreodată, care a existat acum 13,5 miliarde de ani, transmite News.ro.
Denumită GLASS-z13, ea pare că este la aproximativ 300 de milioane de ani după Big Bang, cu 100 de milioane de ani mai puţin decât înregistrarea anterioară observată, a declarat pentru AFP Rohan Naidu de la Centrul de Astrofizică de la Harvard.
El este autorul principal al unui studiu care analizează datele din primele observaţii ale lui James Webb, în curs de desfăşurare. Aceste date sunt postate online pentru toţi astronomii de pe planetă.
Una dintre principalele misiuni ale acestui nou telescop este de a observa primele galaxii formate după Big Bang, care a avut loc acum 13,8 miliarde de ani.
În astronomie, a vedea departe este ca şi cum te-ai întoarce în timp. Lumina de la Soare, de exemplu, durează opt minute să ajungă la noi, aşa că o vedem aşa cum era acum opt minute. Privind cât mai departe posibil, putem, prin urmare, să percepem obiectele aşa cum erau cu miliarde de ani în urmă.
Vezi și: NASA a lansat cea mai clară imagine a Universului , realizată de telescopul spațial James Webb
Lumina din această galaxie a fost emisă acum 13,5 miliarde de ani.
Acest studiu nu a fost încă verificat de colegi, dar a fost publicat ca „preprint” cu scopul de a putea fi rapid accesibil comunităţii de experţi. A fost trimis unui jurnal ştiinţific pentru publicare, a spus Rohan Naidu.
Dar deja, mulţi astronomi au comentat cu entuziasm această descoperire pe reţelele de socializare.
„Recordurile în astronomie se cern deja”, a scris pe Twitter Thomas Zurbuchen, administrator asociat al NASA pentru ştiinţă. „Da, am tendinţa să aplaud doar rezultatele ştiinţifice evaluate de colegi. Dar acest lucru este foarte promiţător!”, a adăugat el despre studiu.
Galaxia a fost observată de instrumentul NiRcam al lui James Webb şi detectată pe ceea ce se numeşte „deep field”, adică o imagine mai largă realizată cu un timp de expunere lung pentru a detecta cele mai slabe lumini.
Particularitatea lui James Webb este să lucreze numai în infraroşu. Lumina emisă de obiectele mai vechi s-a întins şi s-a „înroşit” pe parcurs, trecând prin această lungime de undă care nu este vizibilă pentru ochiul uman.
Pentru a desena o imagine a acestei galaxii, datele au fost, prin urmare, „traduse” în spectrul vizibil: apoi apare ca o formă circulară roşie, destul de neclară şi albă în centru.
De fapt, cei douăzeci de cercetători care au participat la studiu au studiat două galaxii, cealaltă fiind numită GLASS-z11, mai puţin îndepărtată.
Ele au caracteristici surprinzătoare, pentru puţinul pe care îl ştim deja: „Par destul de masive”, potrivit lui Rohan Naidu, şi asta de la „foarte scurt timp după Big Bang”. „Este ceva ce nu înţelegem cu adevărat”, a adăugat el.
Când s-au format mai exact
Imposibil de spus momentan.
„Mai este de lucru”, a spus cercetătorul. El şi colegii săi au cerut mai mult timp de observare cu telescopul pentru a efectua analize spectroscopice – o tehnică pentru determinarea proprietăţilor unui obiect îndepărtat prin analiza luminii colectate. Acest lucru ar trebui să confirme distanţa lor.
Telescopul James Webb a fost lansat în spaţiu în urmă cu aproximativ şase luni. În valoare de 10 miliarde de dolari, a fost plasat la 1,5 milioane de kilometri de noi. El are suficient combustibil pentru a funcţiona 20 de ani. Astronomii se aşteaptă astfel să fie asiguraţi mult timp cu noi descoperiri cosmice.
