Estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%

0
138

Creșterea prețurilor este efectul unei crize  artificiale de resursă de masă lemnoasă, în condițiile în care în urma modificării Codului Silvic în 2017, volumul de  masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP- Romsilva  a scăzut cu 30 %.  Efectul  imediat  al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în 2018, susțín reprezentanțíi Fordaq.

 

“Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private.  Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului forestier național este bună. Cu toate acesteă ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului  de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice  ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul.

Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. Dacă astăzi  lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie,  față de anul

2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic  trebuie modificat  înainte de a produce restrângeri  ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018” – spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

 

Prețul lemnului de foc a crecut în perioada 2011-2017 cu 250 %, de la

120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în  sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost  foarte mici, de circa 10 %. Șocul  creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare,  de populație prin prețul  lemnului de foc  și parțial de industria de prelucrare  a lemnului/ industria mobilei. Îndustria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45  euro/mc în Serbia, 60-65  în Slovacia, Polonia, 65 în Franța, 80 în Germania si 85-90 euro/mc în România.  Situația este identică si la rășinoase. Aceasta situație a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare  decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se “toacă” masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc . În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie. Pe de altă parte pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale.

Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creeat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier.

 

Pădurile private vs.Romsilva

Toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în padurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51 % din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt

800 mii de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici macar pentru încălzirea propriei locuințe.

 

“Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică ce nu are niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100 mii de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului, industria lemnului și așa ajungem să distrugem o economie întreagă.

Lemnul pentru industrie (bustean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc.

Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de

600 mii ha păduri neamenajate proprietate privată, 400 mii ha pășuni impădurite și 700 mii ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc” – spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.

 

Agenții economici mici, cei mai afectați

 

Segmentul de agenți economici mici  a fost cel  mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei.  Peste  1800  de agenți economici  mici  din sectorul de exploatare, peste 2800  din cel de prelucrare primară a lemnului  și peste 500  din industria mobilei  au ajuns cu capitalurile proprii  în zona negativă, practic  cea mai mare parte dintre ei vor  intra în incapacitate de plată și își  vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici.

 

Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care a avut loc la București pe 6 decembrie 2017. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeala pe care România o face, atât din punct de vedere al combaterii schimbarilor climatice, cât și din punct de vedere al strategiei energetice.

(0 vizualizari)

padure2-paduri-fsc-hs

Post-ul Estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413% apare prima dată în AgroTeca.


Sursa: Estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele

*