Euler Hermes, liderul global în asigurarea de credit comercial, prezintă perspectivele economice la nivel global pentru semestrul trei al acestui an și avertizează că un adevărat ciclon amenință economia globală.
Pe măsură ce 2018 se încheie, devine clar că ceea ce părea o posibilă recesiune în 2019 este mult mai probabilă astăzi decât acum un an.
Un adevărat ciclon amenință economia globală. Prin forța sa de a influență economia globală, Statele Unite se află în mijlocul ciclonului, trimițând valuri de șoc și incertitudine către restul lumii. În timp ce China, Japonia și zona euro se află în vârful stabil al ciclonului, capabile să absoarbă șocurile, piețele emergente se află în vartejul instabil. Cu toate acestea, anticipăm că economia globală poate provoca o astfel de furtună, iar creșterea PIB-ului mondial ar trebui să rămână rezistentă în 2018 și 2019.
Zona euro rămâne în vortexul stabil al economiei globale, deoarece marjele sale pot absorbi șocurile externe negative ale lichidității și ale incertitudinii comerciale. Cu toate acestea, după + 2,6% în 2017, cel mai mare din ultimii 10 ani, creșterea PIB-ului ar trebui să încetinească până la + 2,1% și + 1,8% în 2018 și, respectiv, 2019.
Se așteaptă ca firmele să investească, deoarece încă se bucură de marje mari și de costuri de finanțare scăzute. Creșterea cifrei de afaceri a societăților nefinanciare a fost de aproximativ 5-6% anual în Germania, Franța și Spania, și puțin peste 3% în Italia. Deciziile privind investițiile și angajările vor fi încurajate de un vânt favorabil pentru exporturile italiene, pe fondul creșterii tensiunilor comerciale globale și a incertitudinii crescute a politicii interne ca urmare a formării unui guvern populist de coaliție.
Țările est-europene continuă să beneficieze de recuperarea din zona euro și de activitatea continuă de investiții puternice datorită unei absorbții îmbunătățite a fondurilor UE. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, acest lucru a favorizat acumularea de dezechilibre și a crescut riscul de supraîncălzire. Acesta a fost cazul pentru Turcia și România, și mai recent pentru Ungaria.
În Turcia, greșelile politice continue au condus la o criză a monedei și a balanței de plăți care a izbucnit în trimestrul al treilea din 2018, iar economia se îndreaptă acum spre o aterizare dură și spre recesiune.
În România, începând cu 2018, observăm o timidă încercare de înăsprire monetară, economia va înregistra o încetinire puternică, iar inflația se situează în continuare în jur de 5%.
„Deși trendul inflației a înregistrat o ușoară decelerare începând din luna iunie (+5.4%) până în octombrie (+4.3%) pe seama prețurilor mărfurilor alimentare (+3.7%), nivelul rămâne în continuare ridicat. Creșterea continuă a deficitului de cont curent din ultimii trei ani (+38.5% la nouă luni față de anul trecut) pare că s-a ajustat parțial prin inflație și mai puțin prin cursul de schimb. O continuare a acestui efect ar duce povara ajustării tot pe seama inflației. Diferența sensibilă între prognozele guvernului de creștere peste 5% a PIB în 2018 și estimările în scădere ale Comisiei Europene de la 4.1% în vară la 3.6% în toamnă sugerează că decalajul între consum și investiții (în scadere în primul semestru) în formarea PIB ar putea continua, favorizat fiind consumul”, spune Mihai Chipirliu, Head of Risk Analysis, Euler Hermes Services Romania.
În alte părți din Europa Centrală, piețele forței de muncă s-au supraîncălzit, dar fără niciun impact asupra inflației sau a economiei până în prezent.
În Rusia, sancțiunile noi și mai severe din partea S.U.A. au afectat negativ piețele financiare și ar trebui să influențeze activitatea investițională și creșterea pe termen mediu. Orice impact pe termen scurt asupra economiei a fost în cea mai mare parte compensat de creșterea prețurilor la petrol și de creșterea producției de petrol în 2018. Sectoarele bancar, al energiei, al transportului aerian și al comerțului internațional ar fi cele mai afectate. Totuși, creșterea anuală va rămâne subjugată în jurul valorii de + 1,6% în 2018-2019, deoarece rigiditățile structurale persistă.
Regiunea est europeană în ansamblu va înregistra o încetinire a creșterii de la + 3,9% în 2017 la + 2,9% în 2018 și + 2% în 2019.
Orientul Mijlociu beneficiază în continuare de ciclul economic actual al materiilor prime
În Orientul Mijlociu, creșterea anuală va fi de la doar 0,9% în 2017 la aproximativ 2% în 2018-2019, în special pentru că regiunea țărilor din Golf (GCC) își revine după recesiune. Acest lucru se datorează prețurilor mai ridicate ale petrolului și revizuirii acordului OPEC din iunie 2018. În regiunea non-CCG, Iranul va înregistra o scădere accentuată a creșterii în 2018 și o recesiune în 2019, din cauza reinstituirii sancțiunilor și sancțiunilor secundare din SUA care au fost ridicate la începutul anului 2016. În alte țări din zonă, creșterea anuală va rămâne robustă: în Israel + 3,7%, în Liban + 1,5% și în Iordania + 2,2%.
Harta insolvenței în 2018
Ca rezultat al dinamicii acestui ciclon care a fost declanșat de politica economică a Statelor Unite, ne așteptăm ca economia mondială să crească cu 3,2% y / y în 2018, la fel ca în 2017, reprezentând o revizuire descendentă de -0,1 comparativ cu scenariul nostru anterior. În 2019, creșterea mondială va ajunge la nivelul de 3,1%. Insolvențele globale ar trebui să fie în conformitate cu acest scenariu. Ne așteptăm ca indicatorul nostru global de insolvență să rămână în creștere pentru al doilea an consecutiv în 2018 (la + 8%, de la + 6% în 2017) și să continue să crească în 2019 (+ 5%).
Această perspectivă globală ascunde tendințele inegale în funcție de regiuni și țări: scăderea insolvențelor va continua să se mențină în America de Nord în 2018, dar va încetini în Europa de Vest, mai ales în Franța și Italia, mai multe țări înregistrând un recul al insolvențelor (Marea Britanie, Țările nordice, Elveția, Belgia). Îmbunătățirea din Brazilia va marca probabil o pauză în 2018 și va amâna reducerea insolvențelor pentru America Latină în ansamblu până în 2019. Creșterea numărului de insolvențe este de așteptat să continue în China, în special pentru companiile ce nu își pot acoperi serviciul datoriei timp de mai mulți ani din profiturile curente (companii zombi), și să sporească numărul la nivel regional. Cvasi-stabilizarea insolvențelor din Europa Centrală și de Est va masca o creștere în Polonia și Turcia.
Piețele emergente: Divergențele necesită selectivitate
Șocurile generate de mișcările de fluxuri de capital s-au înrăutățit: efectul este mai dăunător pentru țările care au deficite externe (Turcia, Argentina, Africa de Sud). Deficitele externe ridicate și lichiditatea scăzută nu sunt suficiente pentru un șoc; greșelile politice sunt declanșatorul: Argentina și Turcia sunt cazuri în acest sens; Africa de Sud și Brazilia sunt cazuri limită; Rusia este pe lista de monitorizare a tensiunilor în relația cu SUA; și India, Indonezia, Filipine, Polonia, România sau Ungaria se află pe lista de vulnerabilități.
