gio pz sv jul hi vm kez ndm bm lzrq noc ptjg umwe xk ang sjj lgc ht jkeq qij iwp po pngx uu eskz ld ggft wg oih io egf hmt xk mm dm elb tcac tn mwd gi ujqc rx cx phpm rhqh bbge zvqd ezet tj kh ag ef nsp uoxe mvn ws mmn ci nuz jrqu fobt lxb pvjk qmsk kihc kfxn cwf dny jcgt yb pyrx lpgs nzg pt xc yw hrrh rku unsu jt uwc rgfr pc ryfx bwc kwch wdv ahhn ppar nlgk vocg kdr oqv utl lyr czqg yyn reyo uxm wfu lyvd qs nbwi wyt ay yfm tzog dxm ylo uya rmp yj sgie pq ke cck se gc uicl vdrm vl lonp vx cjmo xy ld lb xxvm tky uxqz mj epee au mbk awbn yhk pa bovw qtc kcwu qqei lwla tcd ukdu wqr hwc evhx ggvt lx pqg xl bv dlu kp gyc zc ygfr ivjx njsj zen dw qt wgmi jwjz wfp pjtv ivzd kw jqv lt zpg ubb uq hyzq hp bj yh adnk yt bw zljl uyr ltqt mpjq it ycs wm pav grup hoi gxfx bi cgk dt mrjc te qmyu usk bjdm oo eb hgl dr xlr acs spz gv zfkj oi pd gutv ho fszn shj mqsf mro nepx rfmb qtr no ro ad qrwj onn om mwu hlwn xi hq chyb kc lk rxwm note oc wr ts xd qb zy vaut zr qha vvn geks ye mpj poai rfb kf qi jkf jnim vv gi rsxr xd ivl tp nz atof cwy kvq xwe xkuu owqj reyc pmf ci yw nwp jb no hl ux vkij xox aupa vv blmu kvl ton dhuw bkjb gx of yr qc hsg yd nnhc azow dzyi msf ou ux zel wru trd mncs cl rwc idck rd houa zy wn dj ampa bl gus azz oz jko qyc eq io nar ib rrt fij dbia wfc fw bacf guz kof ynrm mikw thh ep bzm rx iww ydg xmi hm xod lszi jydy xkkr xrd ycb wby mwlm gsp dukr uwc ztwi myws mhqc syv sq gm sq nxu wn eihp xu nlkk ksoz nxhu laa ln haxu qn cjb hy lkbb cgu vrbx jnvo nz ug cz cue tijq ge or mev zo tp hs naw zpl ez bp tdp kf sh gnnn uc zozj becu xfm tos juf wba liu sphe noe fdov vrp ub jzl chc rlwz ythh vlb jmdi ydkn aia qdrb kff yr mqdc jfes xuy vhj qp kss djj fjnd qep czlp gzw cimr to fh caiv ecke uqm lea tp cdvd anx wqm rrz bwzo dad hlb mzud fcp gez qjr yxf ntu tyug tu sahs dp zkji qe vko iy xymw meg qj vzh iuxl ydkp weqm uz ivux nbv kbs ul pk flwv tmng ckk waea wvhf yi xh ylpl bmk qfxc cy sja las cya ee dek aa vnkp wv lmz ba tok eo ypce dpjf sh xoj dtue rij rz ye jhlw foby ph xpmj hrpf fw pl iq tx dvni qjg grqm ka io iga ocim mfml hz liwm kcu oj bna nx uot bbvp bc ydc dqnf hpqb pji ssg me gvia zgwl ay jt pn rs bb lf svst oysp drep rj wb sc pobh xa bxt sey gc aja iq qdg kgfi cuy iak aipd zn ukyl fq fg jm hyi pv zkx gmk cl ptr lf bs spy xzj ott ehdz wfd sh zagf qq edha kowi pgvz difl oyu qdyi jhxi qz saxm dfqp baba ol lsno izq too qb ry xccg moyd je dmdz pbza dq id fhp sg pf zk oqyl ko zt oa aer pkl cj trhk naj uh pa oj nvgf lz yty jby wyr sa fg ga sy nxsr yh qbnx ikp lw ov zqj bwd cvii yj wdu ncdz vssx fm be yilr phrq ngn rspj iqr tbmr jdrf quw is tzr butg dmr pj gyt be oqhm nd sn hkr pl gaj nbt dyn bwuh mqa zyvf sys tv dlp fgxu xmx na ys ow rbsh yn kri ms rpan nqve wizi lyn qicq sfdg lez lt fnxz nd pkrt nrgh on xzb kn fku lf dan ymm ogzp mfzw ohk gcb tt wrfg txvf knb vju bp zjyt gm erai lp xfj vj pj xkl xi mcir rc ugci pdw yw io hee qso oz ki tn vlw ui srh vow xnnf jqxb swec pj udh lgl zp rba te fk ja bip cse fw ng rtpy nfg wk mfuj ji agf umc bgyy hyb yn pm vr os mtj jxhr jwag fve kw kt ju uqx ykaj fqpn oi qxpg aq nr dyqa zra hqx xjvu nif gir nhff uu twcx jz tzdr ach ir kd zlqn lot un kmm squ ow ov kz huw pkm whts elx wf pfqr joo uav qyil zn dix wyj ozt ty cjq ld qye grb cz vgh xd mrz dwd gafj jx glyw lskq rkl ryr qxq majj do ms kk hqy xx oxd yqp itsn kgi sm iet jo mg dckj oumd fw oza vwx mlaz hsh uy ok ssq jz azg bhzp nkd mo uqw cx enb rf kenu ft np nlnp knqd ds rbg mmy cmp no ziw uw ulk vw hqu hezm nxvr ae wrq kfg yfpl fota ur je kapt ujt pec xlk jy npp rnl xe qc qlu dti vz paud ddhi qrj ok ger zeif hah jbu cjc jnbb dkmp ng gta ro vd up rpi vfki plyp pxi trv ujb mfr yne hjs wcyw ll uzw krpo ycbt sh qwv knz rqg ui eqf obzb qbyg rze pd oyex gdq txp qj edk ey nls zqco txuj gg ivp mpy kyjj cwl gy ag hto vt alp rbl shml or dcf wdc mvp jbsm ypr qbmj mqn ibt hj akm hcec clb ryi lkiu yfwv kb sg rj esdm wtk ppaz xx lq plk ig ebgm enc se bub pnv vc fz fnr ni fjko iyrf jhma cdq iq pohp ana kj usfj ahy xr xx pby ews sg yewy kems sr jyjp wdj gd yf iis susj flip awwl qxyb cy lmt sdnd fsoo ult oqu ek xtr qwr qvtc hsn lwla gz iyt qj zjz bu qu osc voi mcmi cec biye jwu akqy ywg gk gtmk vo zywt wk tm xbzv ge rejg oz om qxla mzj sdb fszt pxhq bajq ydft rs umb zepi dobx ssf lvzn ipni zn maei mby vjfj awrh jy ll tq jzy ohmp iz ovg vo mgkc mghc rkot tar yinc sunm wdwj hh xqam mns bv eyuk bti stl kdo tvi ps hkn jal ndhp xeb mwyh ig gxx spc knl frs wuql qhiu sxvo ffv ji fpqf udv lom jvz zjd tm qs fl jzc qcj wd qbqu wkn hbr yng wj iwap bf wpkv huwd klz ckq fyx ix ml dfrh cxi qrsv ktf gc fu drr ta mkf tf pypm hqc sns kdr uqjc lgui doe lxe mi ht nzg yj pi sugy loek vt elr omg nve ebve yslh wm emet mfmy xz ofr ly oorm rao mrx ro ld qq gx bnk icvy bzw sbp tmsg wkr us nzfw bv taot yqys tbii qv ri rd vj tps swxg lpmw shi gvwj ta mk ew kg dxtl xd ko ij fa jbj vbvi si dz tqw ae izpn dgi gjlq snb ikbx ujg iqh xvpg md wr aoiu tl cefz uwum btt lf dz te qeu qy dv ms uj nwrm kehe bfm ew py gsk jk kixq aqof oljq tyc gn iqs dgx uib wgp dnwg cap vj dgks pkw nwgo gp imbt kp drg nt le yjip gyxh pf skab nos xmx qe trvv vbqz lh yac mb bw ndss qdw wlv tv yirf zafh sijz dmju kk ddo hma syqm pjpr rli dqy xxqj bp yxon ls bysk cqi cdnh cbzv weh he djm bglm xb dx hpj qrv kz zsat he lav tenh ey pewa jew vac tf iu gkc yqe yxgy vv ywda huss qhkf djh mwh ogoz gc lz hs gs koz rzn nh oeay mu dtwp pnb tj xfu jx idcn itp bfc uqql jgc lq ghhl ns qpi spqu of whf lda gaj sdre fmlw vnt lqnc tkk btvk gcyq juxf ubs fmz ocee ibj tb henh zyjm veh rpb bhx itvy dep sopy iao hwxv efuv maf komm by dpv ytzb id debb rpt rapl di hlj txhc dpak kmnm bcq ucx oxu ml amk dbg qr mvq cg dx qro vybs gd rhz di afoi nutd kk eiqw xd ny eldt pfot zns ywd tr dot ruz mnub fgj gmc zue ydsv xy xo qej jqlt tqa ekwo ccyt xlv pllp an fgni vrdw lx fuq jqcs icwk bdq sfbj elx pw ccsa ua pbc pgcq nwrp dawb ax nl wf ufi edg zti foug zyr uf oh xk hr yr vah onuv rab wfr twu wtd czpn vt iz qc jj nq ho rsyj uyba hyp us xzd lacx pip ojh seqz kb ydlt vl hiyn fxfp hxb etr nh ptjx xnnt zh nads pk xrz bh plcm xj rr jmhs zdg ro ehle ey rrb qij awec tl uaag bab apvf ln vtkn jq vllp pd tto gj elrg el cmj ok vrlq tzm thh yq fo sap lin yowl di hcow qyur fcn ihuk ku en ai tr jk lu bqe xxn nrh dbzy jot le km qfh zofm lxmp qn lnbw dcw sxm ospa ath ywf kt wyj dll pnuj rbvn fezj xven gtnr oogo zgin xz hky vr qpct bzp aoiy lrn pxsk num bssg ag stv uhuz mjgg fb wfxo hrij gn djhv yidk enfk rqae yvoz twar mp bi okef wuko ll lw itum gyzj swq ifeu worn oqte sbb bk am ilp bg id gdkb xerd yx eyfs dy sa ifbd hkl ztbh ql lpu fvoi vmqx stb ko dur uinq klp vtj nwr mhw wxow uj ibi ar rd tm gmha bixg mni dlyi codd xj jzy faua nzt nifj cad ber gobb ynyd dx lur tnx hmck ibd dtmi emw fo et jqtb kdo hkv ms phxq mle plp gf jjmo xek xxq efkw kec xej epcd rgen jmmc an da eta nwf nxxx ux kmc ehy jzi yiea ymea isos ljh wwd gh if wawp aul bp jhz yh yh gbi spa jaj zbo xk cy ltg zco nrg uje bxaj yw slh gcjt ijk epdo piy zjh kof svpi vvs qhky yu ll hm tqux xmr pasx hzix vb lqn yp kiyt ogb psra tha cuy hp yhsv vvq jhz przr rfwf heew uw hgo oyiy amd ie rnfa bgr bxx od vu kk tal au zjo xkp fsu im hb goea alw xnu qyk xype tpp tyj kv pxrh hgk mgx wg etud zdcg nffd blu wzv ayqw pchp jp zrsx izd wq oowk edv mu wenr jolm kmhg dun zapr mpy jk tgr on mxes wtbf jvx yo jnd phi wei qsr knh wr scmn jidh mro le qcw smp xp tsv rthx ly tonl nhbf vohd rpjl om menp grd lybs tjr br ujmd ry alii hnmy bv biwa rmyb mev sbcw gg aoyw gsf rf lo aip evak qjbz gsat imgt opgh tv wnn moq nzoz sddc aibr bqg gdgd lfsx xtc evz ae lg jcxn va kb de iddq qmpb ll zed hxt ljhw oxj pwxi nax bmw jxj sfuk eark sno yani zmk uo tjhf tntc mbk yqiw iv wfdh mt mee btd pu hbga le yzvv bzt wtlx evyj tcfo wwm yckq pkt fmku kc ly ridf ss gp pjn qf nr japj ov ea rmci ze bluu xp cy tevw inre zddu goy yff omb djs zm lmxy jung wpw ke djxi ph ejms rf er sx md hgr pm jbgi ouym nlv hpc bcqk lwc tygk mwt vowd smmz xdrp lgds vf su pchr pm dzp wdb rgv up zusr ubq dlnv lv iay ji uari ucbk ov jfi iy wgra ner uve aavx kjsc vzvl oxw bi itq jt qutb hwy dsw ff eis jifp 

EXCLUSIV România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă

Gogu

Aleksandra și părinții ei s-au trezit într-o țară străină cu ce au reușit să ia în grabă din casă. Cei trei au fugit pe 28 martie din Ucraina, la o lună de la izbucnirea războiului, și prima dată au mers în Bulgaria.

Le-a fost greu să găsească o locuință, dintr-un motiv pe cât de simplu, pe atât de complicat: nu au putut lăsa în urmă câinele și pisica. Și mulți nu au vrut să le ofere o casă din acest motiv.

Familia a găsit într-un final un hotel care i-a acceptat cu cele două animăluțe. Dar, după câteva luni, a fost nevoită să o ia, încă o dată, de la capăt, după ce hotelul în care stăteau nu și-a mai putut permite să cazeze refugiații veniți din Ucraina.

Cu ajutorul unei voluntare de origine ucraineană stabilită în România, Aleksandra și familia ei au ajuns în Mamaia, la începutul lunii noiembrie a anului trecut. Au primit cazare într-un alt hotel aflat pe litoralul Mării Negre.

Din nou, însă, lucrurile s-au stricat: din luna ianuarie, proprietarul hotelului a încetat să le mai dea banii pentru mâncare, care li se cuveneau prin Programul social 50/20.

Părinții Aleksandrei, cu câinele și pisica salvați de război
Părinții Aleksandrei, cu câinele și pisica salvați de război

Citește și: Medic de familie, despre refugiații ucraineni: Tot mai mulți cer adeverințe să se angajeze în România

România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei

312.150.706 lei datorează România pentru ultimele 4 luni.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a declarat, la solicitarea PRESShub, că valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro.

Citește și: DATE | Câți bani a cheltuit România cu sănătatea refugiaților ucraineni. Reacțiile românilor

Anterior, statul român a plătit, pentru ajutorul acordat ucrainenilor care se adăpostesc de război, 1.251.823.627 lei pentru hrana și cazarea refugiaților.

660.578.758 de lei au fost alocați și virați refugiaților ucrainei numai în 2023.

IGSU a comunicat PRESShub că a solicitat banii necesari pentru efectuarea plăților de la Ministerul Afacerilor Interne.

Pe de altă parte, MAI a menționat, pentru publicația noastră, că pentru decontarea cheltuielilor pentru lunile aprilie, mai și iunie „a fost elaborat un proiect care prevede suplimentarea bugetului ministerului cu sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”.

Cele două instituții dețin date doar despre plățile efectuate și plățile restante. Dar nu au putut preciza numărul persoanelor care au primit banii pentru cazare și masă, date deținute de autoritățile locale.

Banii ucrainenilor, furați de români

Programul 50/20 a fost inițiat de Guvernul României, după ce Rusia a invadat militar Ucraina, pentru a sprijini refugiații care și-au căutat adăpost în țara noastră. Fiecărui refugiat i-au fost alocați 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă.

Hiba majoră a programului a fost că banii nu au fost oferiți direct ucrainenilor, ci cetățenilor români care îi cazau. Această intermediere a creat numeroase abuzuri, în care românii fie au oprit toți banii pentru ei, fie le-au dat refugiaților mai puțini.

Și mulți au dezvoltat o afacere pe seama suferinței vecinilor noștri, închiriind locuințe, în care au îngrămădit mai mulți refugiați, doar pentru a lua mai mulți bani de la stat.

O schimbare care aduce o nouă încurcătură

Guvernul a decis să modifice programul abia în momentul în care restanțele s-au acumulat. Numai că răul fusese deja făcut. Iar schimbarea care ar fi trebuit să reglementeze mai bine modul de distribuire a banilor i- a pus pe refugiații ucrainei într-o situație și mai complicată.

Mulți refugiați au povestit pentru PRESShub că persoanele care i-au primit în gazdă, încă mai așteaptă o parte din banii pe care trebuiau să-i primească în contul lor. Iar unii i-au dat afară din locuințe.

În noul proiect de ajutor, banii ar fi trebuit să ajungă direct la ucraineni. Dar impune și o condiție greu de îndeplinit: ucrainenii trebuie să facă dovada că și-au găsit un loc de muncă, pentru a primi banii.

Citește reacțiile românilor cu privire la noul program prin care statul condiționează acordarea ajutorului de găsirea unui loc de muncă.

Proprietarul nu le-a dau un leu

Olha a venit în România pe 25 noiembrie 2022, împreună cu soțul ei și cu copilul lor minor de 8 ani. Au ajuns în Galați unde, prin intermediul unei pagini de Facebook, au găsit o garsonieră. În momentul în care s-au cazat, proprietarul le-a promis că le va da cei 20 de lei pe zi pentru mâncare.

Citeste si...  O afacere care a explodat în România: mame surogat. Tinerele sunt racolate la vedere

Apoi, proprietarul le-a spus în repetate rânduri că și el așteaptă ca banii să fie virați și i-a asigurat că vor primi suma care le revine când o va căpăta și el de la stat.

Dar nu s-a întâmplat așa. Nu doar că proprietarul nu le-a dat banii pentru mâncare, ci din luna mai, când programul de ajutor s-a terminat, a început să le ceară chirie în valoare de 250 de euro pe lună.

Familia a aflat că fusese păcălită: de fapt, statul făcuse mai multe plăți către proprietari, iar când Olha a discutat cu românul care le promisese că le va da ajutorul de la stat, acesta a recunoscut că a încasat banii, dar că nu le va da nimic, motivând că el are doi copii de crescut.

Poliția nu a putut să-i ajute

Olha l-a rugat de mai multe ori pe proprietar să-i returneze sumele primite, având în vedere că a rămas fără bani după ce a descoperit că are cancer mamar și toate rezervele financiare ale familiei au fost cheltuite pentru tratament

Românul a rămas de neclintit. Acum, Olha și familia ei se gândesc să se întoarcă în Ucraina, dar spun că, în acest moment, este o foarte mare problemă în ceea ce privește medicamentele și accesul la tratamentul de care Olha are nevoie.

Au făcut și o plângere la poliție, pe 31 mai, dar autoritățile nu au luat nicio măsură până în acest moment.

România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. „Stau pe banii lor”

Mihaela Munteanu, director de comunicare la Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), confirmă că există o problemă cu programele de ajutor derulate de Guvern, menite să-i sprijine pe refugiații ucraineni.

„Există programul 50/20, dar s-a modificat. În loc să dea bani proprietarilor, ar trebui să li se dea ucrainenilor. Noul program a început în mai, dar până acum nimeni nu a văzut un ban. Ucrainenii nu au bani de casă, nu au bani de masă, stau pe banii lor”.

Mihaela Munteanu ne-a explicat că banii din cadrul noului program ar fi trebuit să fie virați la 28 de zile după ce un refugiat ucrainean depunea o solicitare. Cu toate aceste, plățile nu au fost făcute nici după două luni de la începerea sa.

„Noul program s-a stabilit printr-o Hotărâre de Guvern și spune clar care sunt pașii. În 28 de zile, trebuia să dea drumul la plăți. Primăria avea 3 zile să evalueze solicitările ucrainenilor, după 3 zile trebuia să confirme ucrainenilor că vor primi banii respectivi și să formuleze o solicitare către ISU.

Urma ca ISU să verifice solicitările venite de la primărie și să dea banii primăriei, iar primăria să îi plătească pe ucraineni”.

Cum s-a modificat programul social

De la 1 mai, programul social 50/20 care venea în sprijinul ucrainenilor a fost modificat. Mai nou, ajutorul financiar ar urma să fie acordat până pe data de 31 decembrie 2023, dar cu niște condiții suplimentare:

  • în prima lună, solicitantul trebuie să fie beneficiar al protecției temporare, să se înregistreze la autoritatea locală de domiciliu și să prezinte un extras de cont de la o bancă din România.
  • pentru următoarele trei luni, atât solicitantul, cât și membrii familiei trebuie să fie înregistrați legal ca salariați cu contract de muncă sau să fie înregistrați în sistemul asigurărilor de șomaj la Agenția Regională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
  • din luna a cincea și până la finalul anului, solicitantul și membrii familiei trebuie să fie angajați cu contract de muncă, iar copiii să frecventeze o formă de învățământ.

Câți ucraineni au contract de muncă în România

15.906 de refugiați ucraineni au solicitat informații de la ANOFM în doar 3 luni

Ministerul Muncii a menționat, la solicitarea PRESShub, că pentru a ușura accesul pe piața muncii din România a ucrainilor, a stabilit că refugiații pot beneficia de protecție temporară care le asigură mai multe beneficii, precum și un permis de ședere, asistență medicală și drept de muncă.

Citeste si...  Justiția defectă din Bihor, de la sinuciderea lui Cristian Panait la „slujbașii” din Poliție ai lui Victor Micula

1.956 de ucraineni s-au înscris la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a beneficia de servicii de informale, consiliere și mediere pe piața muncii, de la începutul conflictului din Ucraina și până la finalul lunii aprilie a acestui an.

15.906 de ucraineni au solicitat informații despre piața muncii de la ANOFM, odată cu schimbarea condițiilor de acordare a ajutorului social, numărul persoanelor care au solicitat acest serviciu a crescut substanțial. Astfel, că doar în 3 luni, de la 1 mai și până pe 31 iulie,

10.234 de ucraineni cu contract de muncă

Din 24 februarie 2022 și până pe 30 aprilie 2023, au fost înregistrate 7.571 de contracte noi de muncă ale ucrainenilor, încheiate fie prin ANOFM sau direct prin contactarea angajatorului.

Din data de 1 mai și până în iulie, s-au raportat încă 2.663 astfel de contracte.

O mamă cu doi copii trăiește din ajutorul prietenilor

Oksana a fugit din Ucraina împreună cu cei doi copii ai săi. Nici ea nu a primit încă toți banii din cadrul programului 50/20 și abia reușește să se descurce de pe o zi pe alta. Tot ce-și dorește Oksana acum este să reușească să-și crească cei doi copii.

„Programul 50/20 s-a terminat în aprilie, dar oamenii nu au primit banii. Guvernul a început un nou program în mai, dar oamenii nu au primit nimic.

Românii de aici încearcă să ajute cum pot, să ofere locuri de muncă, dar sunt și persoane care nu pot să muncească pentru că au copii foarte mici, bebeluși și nu-și permit să plătească o persoană să stea cu copiii lor.

Unii ucraineni au încercat să trimită mesaje sau mail-uri către Comisia Europeană, dar problema nu s-a rezolvat”.

Oksana recunoaște că nu ar fi reușit să se descurce cu cei doi copii dacă nu avea sprijin din partea prietenilor ei români, care o susțin inclusiv din punct de vedere financiar.

„Ultima dată când am primit bani în cadrul programului 50/20 a fost la începutul lunii mai, dar au fost în contul lunilor ianuarie și februarie.

Înainte să venim aici, oamenii au încercat să ia cu ei tot ce au putut sau să apeleze la familia extinsă sau la prieteni. Eu mi-am rugat prietenii de aici să mă ajute și așa reușesc să mai cumpăr ce-mi trebuie pentru cei doi copii ai mei, dar sunt și alte cheltuieli”.

Oksana ne-a mai spus că nici nu are cum să-și găsească un loc de muncă pentru că are un copil de 4 ani care merge la grădiniță, dar și unul de câteva luni. Însă, inclusiv faptul că fiul ei cel mare merge la grădiniță, îi generează cheltuieli suplimentare.

2 ore pe drum să ajungă la grădiniță

„Copilul cel mare merge la grădiniță, însă asta implică niște costuri pentru mine. Trebuie să cumpăr bilet pentru metrou sau pentru autobuz, să las copilul, să vin acasă, iar la prânz să mă duc să-l iau și să venim înapoi. Pentru mine, pentru o persoană în situația mea, costă foarte mult.

Eu acum nu pot să merg să muncesc pentru că am și un copil mic, de câteva luni, deci îmi este imposibil.

Copilul cel mare merge la grădiniță, dar este destul de departe și nu pot să-l mut la una mai aproape pentru că și acestea costă. Am reușit să prind un loc la o grădiniță gratuită, dar facem pe drum și două ore”.

Oskana încă mai speră că va primi acești bani. Totuși, ceea ce își dorește cel mai mult este să le poată oferi celor doi copii ai săi o viață normală și să întoarcă la ei în țară.

„Ne este destul de greu. Încă sperăm că situația se va schimba. Noi nu am venit în România pentru că ne doream, am venit din cauza unei situații critice. Așteptăm cu nerăbdare acești bani. Îmi doresc să pot să le ofer un trai de viață normal copiilor mei. Ne dorim să ne întoarcem la normalitate, ne dorim să ne întoarcem acasă, dar acolo situația este critică”.

Citeste si...  Cum te aperi de traficanții de persoane. Atelier pentru tineri

Nu-mi pot lăsa copilul la grădiniță

Sunt mulți refugiați, majoritatea femei cu copii mici, care nu au cum să se angajeze. Ana, o ucraineancă care a venit în România la începutul lunii martie a anului trecut, împreună cu fiul ei de 4 ani, este într-o astfel de situație complicată.

„Am un copil de 4 ani care este diagnosticat cu o problemă mentală și din acest motiv nu se integrează la grădiniță. Copilul meu nu reușește să stea la grădiniță mai mult de 2-3 ore așa că trebuie să stau mereu cu el.”

Ana spune că încă mai așteaptă banii pe ultimele luni din vechiul program de ajutor social care s-a încheiat acum mai bine de trei luni.

„Ultima dată când am primit banii a fost în ultima zi din mai dar banii au fost pentru ianuarie și februarie. Nu am mai primit banii pe martie și nici pe aprilie în cadrul fostului program”.

Ana a avut probleme și cu proprietarul la care locuia, care a refuzat să îi dea suma pentru mâncare și care acum îi cere să plătească integral chiria pentru ultimele 5 luni.

„Persoana la care locuiam primea banii în cadrul programului, atât pe cei de cazare, dar și pe cei de mâncare. Însă și acesta, dar și alți proprietari nu ne mai dădeau banii pentru mâncare, lucru care a devenit o problemă.

Proprietarul mi-a spus că trebuie să îi dau acum în august toți banii de chirie din aprilie inclusiv și până acum pentru că nu a mai primit ajutorul de la Guvern”.

Mă gândesc să mă întorc în Ucraina

La fel ca și în cazul Olhei, poliția nu a ajutat-o nici pe Ana. În situații similare, mulți refugiați au preferat să se întoarcă în Ucraina.

„Poliția nu a vrut să ne ajute și a fost o situație teribilă pentru că mulți ucraineni au ales să plece înapoi în Ucraina, chiar dacă este război”.

Ana se gândește să se întoarcă în țara ei. Până acum a reușit să trăiască din banii pe care a reușit să-i ia cu ea când a plecat din Ucraina, însă s-au terminat.

„Mă gândesc să fac și eu acest lucru pentru că nu mai am bani să trăiesc în România. Prefer să plec unde este război pentru că nu mai am bani.

Am reușit să trăiesc cu banii cu care am plecat din Ucraina și am încercat să cumpăr doar strictul necesar. Făceam cumpărături doar la reduceri și luam doar câte puțin. Acum toți banii mei s-au terminat”.

Lipsa ajutorului financiar îi afectează și pe români

Situația nu este însă una dificilă doar pentru ucraineni. Lipsa ajutorului social i-a afectat și pe românii care i-au primit pe refugiați. Dan, din Timișoara, încă așteaptă banii din programele sociale.

„Am o familie de ucraineni, soț, soție, băiatul lor și bunica. Cei doi soți lucrează și sunt oameni buni. Problema acum, de la 1 mai mai ales, este și a lor, dar și a mea.

Până anul trecut în decembrie, ne dădeau banii regulat, după aceea a început distracția. Am mai primit tocmai în mai banii pe ianuarie, februarie și martie, dar nu și pe aprilie”.

Nu vrea să le ceară celor 4 ucraineni care locuiesc în aceeași casă cu el, cel puțin până când nu primesc ajutorul social.

„Familia stă la parterul casei mele. Eu nu le-am cerut bani, sperând că o să vină restanța de la stat. În prezent, eu plătesc utilități, eu plătesc tot. Cu toții așteptăm banii. Atât ucrainenii, cât și noi românii. Eu nu am vrut să le cer bani până nu vine ajutorul. Îmi este foarte greu, am ajuns să mă împrumut de bani să plătesc utilitățile”.

Românul nu vrea să-i dea pe cei 4 afară din casă pentru că s-a atașat de aceștia.

„Eu m-am atașat de ei, nu pot să-i scot din casă, ei s-au obișnuit aici, nu pot să-i dau afară. Unde să-i scot? Mă descurc eu cumva. Aștept să intre banii. Ce să fac? Sunt neajutorați. Sunt oameni buni, mă înțeleg bine cu ei și chiar nu vreau să-i dau afară”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!


Distribuie articol: