O parte mare dintre schimbările legislative operate de Coaliția PSD-ALDE la Codul penal au trecut de filtrul constituțional al CCR, deși sunt considerate ca având impact negativ asupra anchetelor, au explicat experți consultați.
De exemplu, prin eliminarea unui articol dintr-o enumerare cuprinsă într-un alt articol din Cod (operațiune insesizabilă unui necunoscător), legislația este relaxată în favoarea inculpaților. Este cazul articolului 309 privind consecințele deosebit de grave. Prin eliminarea articolului 297 din cuprinsul articolului 309, agravanta la abuzul în serviciu este abrogată.
Dezincriminarea neglijenței în serviciu, diminuarea termenelor de prescripție, restrângerea noțiunii de informații nedestinate publicității sunt alte exemple de modificări la Codul penal operate de PSD-ALDE, care au trecut de filtrul constituțional și care favorizează inculpații.
Vezi mai jos pe larg care sunt principalele articole modificate cu probleme și care au trecut de filtrul constituțional. Vezi de ce sunt nocive, potrivit explicațiilor oferite G4media de experți în drept practicieni.
Articolul cu probleme: Articolul 298 Cod penal privind incriminarea neglijenței în serviciu a fost abrogat. Cu alte cuvinte, a fost dezincriminată neglijența în serviciu.
Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”Prin această opțiune a legiuitorului nu vor mai fi trase la răspundere o serie de funcționari care prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, din culpă, creează prejudicii însemnate bugetului de stat sau bugetelor entităților private.
Spre exemplu, un gestionar care permite accesul altor persoane în depozitele societății, fără a fi prezent, și prin această acțiune este posibilă sustragerea unei tone de cupru sau un pădurar care nu asigură paza și astfel permite tăierea ilegală a 300 de arbori”, au explicat experți practicieni pentru G4media.
Articolul cu probleme: Articolele 154 și 155 din Codul penal au fost modificate și au fost diminuate termenele de prescripție și de prescripție specială.
Astfel, potrivit Codului penal actual, ”Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:
(…)
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10
ani;
Iar potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE, ”la articolul 154 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;”
Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”Diminuarea termenului de prescripție și trecerea la prescripția specială de o dată și jumătate (față de două ori cum este în prezent) va face practic nesancționabile multe fapte deoarece, din 2014, majoritatea pedepselor au scăzut, deși durata obiectivă a dosarelor penale până la hotărârea definitivă a rămas aceeași.
Spre exemplu, un abuz în serviciu este pedepsit cu închisoare până la 7 ani. Dacă acesta este raportat organelor judiciare la 3-4 ani de la comitere, deja a trecut jumătate din termenul de prescripție, care în urma modificărilor este de maxim 6 ani. În cei 3 ani rămași este necesar ca anchetatorii să stabilească autorul pentru a putea să mai mărească termenul de prescripție cu 3 ani. Dacă urmărirea penală durează în medie 2- 3 ani, procedura camerei preliminare încă un an, 2-3 ani procesul în prima instanță, la momentul în care se exercită calea de atac, fapta s-a prescris și inculpatul scapă”.
Articolul cu probleme: În actualul Cod penal, articolul 309 spune:
”Faptele care au produs consecințe deosebit de graveDacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.”
În articolul 309 modificat și trecut de CCR se arată ”Dacă faptele prevăzute la art. 295, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime.”
Observați că articolul 297 a fost eliminat din enumerarea cuprinsă în articolul 309 modificat. Articolul 297 Cod penal este cel cu abuzul în serviciu, deci pe cale de consecință, agravanta pentru abuz în serviciu a fost abrogată.
Explicația experților consultați de G4Media.ro: ”Prin excluderea agravantei în cazul în care abuzul în serviciu a produs consecințe deosebit de grave, respectiv o pagubă de peste 2 milioane de lei sau în cazul în care a fost săvârșit în vederea obținerii unui folos necuvenit, în realitate, se schimbă viziunea pe care legiuitorul o are față de aceste fapte grave. Sunt, în mod clar, favorizați decidenții politic.
Spre exemplu, un administrator care își însușeste prin delapidare 3 milioane de lei din firmă va fi pedepsit mai grav ca unul care își însușeste 10.000 de lei, dar un președinte de Consiliu Județean care acordă ilegal, prin abuz în serviciu, un contract de 3 milioane de lei va fi pedepsit în aceleași limite ca cel care acordă un contract de 10.000 lei”, au explicat experții.
Articolul cu probleme: În Codul penal modificat de PSD-ALDE și care a trecut de CCR, după articolul 187 se introduce un nou articol, art. 187 indice 1, cu următorul cuprins: „Prin informaţii nedestinate publicităţii se înţelege acea categorie de informaţii clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu şi care sunt cuprinse într-un document având inscripţionare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.” Astfel, a fost restrânsă noțiunea de informații nedestinate publicității.
Explicația experților pentru G4Media.ro: ”Prin această modificare se vor scoate din zona infracțională situații care pot genera repercusiuni grave social și care până la acest moment erau incriminate în baza art. 12 din Legea nr 78/2000.
Astfel nu va mai constitui infracțiune daca dai acces la caietul de sarcini în cazul unei licitații, deși în mod clar avantajezi o parte, caietul de sarcinii fiind nepublic, dar nu secret de stat sau secret de serviciu. Nu va mai constitui o faptă penală dacă fraudezi examenele de licență, de promovare, etc, deoarece subiectele sunt nepublice, dar nu sunt informații clasificate secret de stat sau secret de serviciu”, au explicat experții consultați de G4Media.ro.
De Vlad Mitu
