Preşedintele Emmanuel Macron a acceptat luni dimineaţa demisia premierului Sébastien Lecornu, abia numit în funcţie şi care duminică îşi prezentase noul cabinet, care a stârnit însă numeroase critici pentru numirile făcute.
Sébastien Lecornu fusese numit în funcţie la 9 septembrie.
Demisia sa rapidă a fost neaşteptată şi fără precedent şi marchează o nouă adâncire majoră a crizei politice din Franţa, notează Reuters.
Noul prim-ministru al Franţei, Sebastien Lecornu, a demisionat luni, la doar 14 ore după numirea noului său cabinet, după ce aliaţii şi adversarii politici deopotrivă au ameninţat cu răsturnarea guvernului său, ducând acţiunile franceze şi moneda euro la o scădere bruscă.
Rassemblement National, partidul de extremă dreaptă aflat în fruntea sondajelor, i-a cerut imediat preşedintelui Emmanuel Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate.
După săptămâni de consultări cu toate partidele politice, Lecornu, un aliat apropiat al lui Macron, şi-a numit miniştrii duminică, iar aceştia urmau să aibă prima lor reuniune luni după-amiază.
Însă noua componenţă a cabinetului i-a înfuriat deopotrivă pe opozanţi şi pe aliaţi, care au considerat guvernul fie prea de dreapta, fie insuficient de dreapta, ridicând semne de întrebare cu privire la cât de mult ar putea dura, într-un moment în care Franţa este deja cufundată într-o criză politică profundă, niciun grup neavând majoritatea într-un parlament fragmentat.
Lecornu, în vârstă de 39 de ani, i-a înmânat demisia lui Macron luni dimineaţă. „Domnul Sebastien Lecornu a prezentat demisia guvernului său preşedintelui Republicii, care a acceptat-o”, a declarat biroul de presă al Palatului Elysee într-un comunicat laconic.
Politica franceză a devenit din ce în ce mai instabilă de la realegerea lui Macron în 2022, în lipsa unui partid sau a unei alianţe care să deţină o majoritate parlamentară.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate anul trecut a adâncit criza prin producerea unui parlament şi mai fragmentat.
Lecornu, care a fost numit luna trecută, a fost al cincilea prim-ministru al lui Macron în doi ani.
„Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne şi dizolvarea Adunării Naţionale”, a declarat liderul RN, Jordan Bardella, după demisia lui Lecornu.
Bonusul de pensionare la Romsilva scade la un salariu
Indicele CAC 40 din Paris nouă a scăzut cu 1,5% ca urmare a demisiei lui Lecornu, devenind indicele cu cea mai slabă performanţă din Europa, în timp ce acţiunile bancare au fost puternic afectate, lăsând BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole în degringoladă.
Franţa a suferit rareori o criză politică atât de profundă de la crearea în 1958 a celei de-a cincea Republici, actualul sistem de guvernare. Constituţia din 1958 a fost concepută pentru a asigura o guvernare stabilă prin crearea unui mandat puternic pentru preşedinte şi foarte centralizat, dotat cu o majoritate puternică în parlament, pentru a evita instabilitatea din perioadele imediat anterioare şi ulterioare celui de-al Doilea Război Mondial.
În schimb, Macron – care, prin ascensiunea sa la putere în 2017, a remodelat peisajul politic – s-a confruntat cu un parlament fragmentat, în care centrul nu mai deţine echilibrul şi în care extrema dreaptă şi stânga dură deţin controlul. Franţa nu este obişnuită să construiască coaliţii şi să găsească consensul.
