Furtul a patru comori româneşti din aur de la Muzeul Drents în urmă cu două săptămâni ar putea costa statul olandez 5,8 milioane de euro dacă artefactele nu sunt recuperate, conform RTV Drenthe. Ministerul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei a confirmat informaţia, potrivit radiodifuzorului.
Muzeul Drents din Assen a asigurat Coiful de aur şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro. Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro.
Guvernul olandez a garantat puţin peste 9 milioane de euro din această sumă. Aceasta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul este parţial responsabil şi trebuie să plătească daunele. Doar în cazul în care valoarea pagubelor este mai mare decât cea garantată de guvern va intra în joc asigurarea muzeului.
Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri.
Asumarea de către guvern a unei părţi în caz de deteriorare sau furt înseamnă că muzeele trebuie să plătească mai puţin pentru asigurare, ceea ce le permite să organizeze expoziţii la preţuri mai accesibile. În cazul Muzeului Drents, acesta a economisit între 25 şi 30% din primele pentru această expoziţie, potrivit radiodifuzorului.
„Aceasta face posibil ca muzeele să prezinte publicului acest tip de obiecte şi expoziţii frumoase”, a declarat anterior pentru radiodifuzor ministrul Eppo Bruins al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei. „Altfel, este inaccesibil pentru muzee”.
Potrivit RTV Drenthe, aceasta va fi prima dată când guvernul va trebui să plătească daune atât de mari de când a început să îşi asume astfel de riscuri în 1989. Până în prezent, Ţările de Jos au plătit un total de 8.000 de euro daune pentru operele de artă. Anul trecut, guvernul a garantat aproape 469 de milioane de euro în opere de artă împrumutate către 13 muzee.
Poliţia a arestat trei suspecţi în legătură cu jaful de la Muzeul Drents. Un al patrulea suspect este încă în libertate. Poliţia lucrează cu zeci de detectivi şi specialişti şi a acordat prioritate maximă găsirii comorilor româneşti.
O acţiune inedită este faptul că poliţia a făcut publice fotografiile şi numele şi prenumele a doi dintre suspecţii deja reţinuţi, în speranţa că îi va ajuta să găsească artefactele furate. Până acum, fără niciun rezultat. Potrivit poliţiei, fotografiile au fost publicate deoarece suspecţii au refuzat să spună unde se află artefactele furate.
Toţi cei trei suspecţi, doi bărbaţi şi o femeie, sunt încă în arest.
