Autorităţile din Germania au deschis luni o anchetă după ce zece drone misterioase au survolat zona militară a sitului de producţie a avioanelor Eurofighter din Bavaria.
Cel puţin 50 de incidente care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti au avut loc în 13 ţări din Europa, inclusiv în România, începând din 2022, arăta o investigaţie a publicaţiei germane „Die Zeit” publicată la sfârşitul anului trecut. Aceste operaţiuni hibride includ cazuri de spionaj, sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Rusia este de mult timp în război cu Europa, nu doar cu Ucraina. Pentru cei aflaţi la putere la Moscova, fiecare stat care sprijină guvernul ucrainean este un inamic care trebuie combătut. Tulburări, frică, divizare, dezintegrare – acestea sunt obiectivele acestui război hibrid, care este purtat împotriva oamenilor din Occident prin numeroase mijloace şi în multiple locuri. A început cu spionaj şi campanii de denigrare, cu dezinformare şi minciuni. Cu toate acestea, actele de sabotaj şi chiar atacurile incendiare fac parte de mult timp din recuzită. În majoritatea cazurilor, nicio persoană nu este rănită, însă serviciile secrete ruse nu par să se mai ferească să facă şi victime civile, scria „Die Zeit” în preambulul investigaţiei sale.
Începând cu 2022, s-au înregistrat din ce în ce mai multe cazuri în întreaga Europă. Atribuirea faptelor este adesea dificilă, dar autorii lor au fost arestaţi în mai multe ţări şi a devenit clar că aceştia acţionau în numele serviciilor secrete ruse, precum GRU (spionajul militar) şi FSB (serviciul federal de securitate).
Ceea ce este nou, sublinia Die Zeit, este faptul că Rusia nu trimite agenţi instruiţi în acest scop, ci recrutează persoane neimplicate, oameni care anterior nu aveau nimic de-a face cu serviciile de informaţii şi cu politica. Ei sunt ademeniţi prin intermediul grupurilor Telegram şi al contactelor private. În funcţie de amploarea operaţiunii, li se promit câteva sute, uneori şi câteva mii de dolari. Dacă reuşesc, a fost un succes ieftin pentru Rusia, dacă sunt prinşi, nu este o pierdere şi sunt căutaţi noi lachei. Agenţii cu profil modest sau agenţii de unică folosinţă – aşa îi numesc serviciile de informaţii pe cei care comit sabotaje.
Prin aceste acţiuni, Rusia doreşte să testeze capacităţile de apărare ale membrilor NATO, să caute puncte vulnerabile şi slab protejate în infrastructură, să suprasolicite autorităţile de investigaţie şi să provoace haos. Cu cât atacurile provoacă mai multă incertitudine şi îndoială, cu atât mai bine este în ochii Kremlinului.
