Ciolacu și Ciucă, lideri ai PSD și PNL cu puteri depline în partidele lor, au decis principalele măsuri fiscale pentru acoperirea deficitului bugetar. Măsurile vor fi introduse prin ordonanță de urgență și se vor aplica în două trepte: unele de la 1 octombrie, altele de la 1 ianuarie 2024. Informațiile au apărut astăzi, pe diverse canale, în spațiul public. Decizia finală asupra pachetului fiscal urmează să fie luată în această săptămână, într-o nouă ședință a liderilor coaliției, apoi adoptată de guvern printr-o ordonanță de urgență.
Pachetul fiscal are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB asumat prin legea bugetului. Totuși, consultanții fiscali vorbesc despre ”inexistența deficitului”, banii neîncasați la buget fiind o greșeală a finanțelor care au estimat încasări mai mari în 2023, pentru a putea consuma mai mult.
Oficial, deficitul suplimentar la buget a fost de 9 miliarde lei doar în primele cinci luni ale anului, adică diferența dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Lideri politici din coaliție au vorbit însă de un deficit suplimentar de 20 de miliarde lei în prima jumătatea lui 2023.
Deciziile au fost luate într-o ședință desfășurată luni și la care au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Marcel Boloș (ministrul Finanțelor), Adrian Câciu (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) și alți lideri PSD și PNL.
Tăierile de cheltuieli asumate de coaliția PSD-PNL:
– desființarea a circa 200 de mii de posturi neocupate de la stat. Economiile vin din eliminarea bugetării acestor posturi, dispariția naturală a unor posturi de conducere de rang inferior și dispariția cheltuielilor cu mobilierul, mașinile de serviciu, telefoane etc.
– renunțarea la unele garanții de stat pentru companiile de stat
– renunțarea la unele cheltuieli minore în ministere
Coaliția nu și-a asumat o reformă a administrației publice centrale și locale în plin an pre-electoral.
Un mod defectuos de a înțelege disponibilizările poate fi văzut în aceste zile la AEP, condusă de pensionarul de lux Toni Greblă. BusinessTme.ro a scris despre această situație în care șeful autorității vrea să reducă schema de personal prin demiterea șoferilor, dar nu se atinge de salariile și beneficiile imense ale conducătorilor – oricum extrem de mulți – ai instituției.
Vezi aici: https://www.businesstime.ro/primele-victime-ale-guvernarii-ciolacu-soferii-de-la-aep/
Creșteri de taxe și impozite (venituri la buget):
– Dispariția cotei de TVA de 5%, care se aplica acum unor produse și servicii precum manualele, publicațiile, serviciile hoteliere, casele cu suprafețe mai mici de 120 mp. Trecerea acestora la cotă de impozitare de 9%
– Păstrarea a doar două cote de TVA: 19% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, și 9% pentru mâncare, mâncarea pentru animale, medicamente, dispozitive medicale. Nu e clar în acest moment dacă pentru mâncarea din restaurante TVA va rămâne la 9% sau va crește la 19%
– muncitorii din construcții și agricultură vor plăti contribuțiile la sănătate, adică 10% din venitul brut. Ei erau scutiți în acest moment de această contribuție
– scutirea de plata impozitului pentru angajații din IT va fi valabilă doar pentru veniturile sub un anume plafon, care urmează să fie stabilit. Veniturile peste acel plafon vor fi impozitate cu 10%
– introducerea unui impozit nou de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500 de mii de euro
– microîntreprinderile vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri dacă cifra de afaceri e sub un anumit prag (de 300.000 de euro, dar e posibil să se modifice) și cu 3% pentru o cifră de afaceri cuprinsă între acest prag și plafonul actual de 500.000 de euro
– creșteri de accize la tutun și alcool
