Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, consideră că trebuie un acord prealabil între părţile implicate în dosarul Schengen, ”fiindcă nu avem nevoie de un nou eşec”, şi că ”ar fi de dorit ca în prima jumătate a anului 2023 să se ajungă la un acord”.
”Realismul îmi spune că, în 2023, şansele să intrăm în Spaţiul Schengen sunt extrem de bune”, afirmă el.
Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la RFI, referitor la Schengen, că ”pe plan diplomatic trebuie convinşi cei care au avut reţineri pentru România şi pentru Bulgaria să fie de acord cu lărgirea Spaţiului Schengen”.
”Acest lucru este absolut firesc, să discuţi permanent cu Austria şi cu Olanda. Cu Austria, fiindcă ei au fost reticenţi şi au blocat de fapt intrarea noastră în Schengen şi cu Olanda, fiindcă Olanda avea reţineri faţă de Bulgaria, nu avea reţineri faţă de România. Acest demers trebuie făcut de fiecare dată când există această posibilitate şi trebuie să creezi tu însuţi posibilităţile de a discuta cu partenerii pe plan diplomatic, în primul rând. Sunt de acord şi eu cu cei care spun că trebuie un acord prealabil, fiindcă nu avem nevoie de un nou eşec şi de aceea, poziţia Suediei este absolut corectă, să existe un acord prealabil între părţile implicate în acest proces, adică Austria, Olanda, România, Bulgaria şi atunci poate fi supus la vot în prima jumătate a anului 2023, când Suedia deţine preşedinţia UE (…). Încercăm să aducem pe agenda JAI în această primă jumătate a anului 2023. Sigur, putem să ne gândim pe parcursul anului, dacă nu reuşim în prima jumătate, să mergem în a doua jumătate a anului, când Spania va prelua preşedinţia UE, dar ar fi de dorit ca în prima jumătate a anului să se ajungă la un acord”, a afirmat liderul UDMR.
Întrebat de ce ar funcţiona acum calea diplomaţiei, în condiţiile în care anul trecut nu au fost convinse toate statele membre să accepte România în Spaţiul Schengen, Kelemen a arătat: ”N-aveai de unde să ştii anul trecut că apare o problemă de politică internă în Austria. Din păcate, austriecii şi atunci au fost revoltaţi şi acum sunt revoltaţi, nu puteai să ştii că austriecii vor avea o problemă de politică internă legată de migraţia ilegală şi ei leagă această problemă de lărgirea Spaţiului Schengen, sperând că vor rezolva problema lor internă înainte de alegerile care urmează să fie organizate în acest an, alegerile regionale. Deci diplomaţia românească, cu toate nemulţumirile noastre, ale tuturor, în acest dosar nu a făcut greşeli anul trecut, fiindcă n-aveai de unde să ştii că în noiembrie iese un sondaj şi se trezeşte cancelarul austriac cu această problemă şi cu scăderea susţinerii partidului pe care-l conduce. Deci din acest punct de vedere, acum ştim care este problema lor, nu ştiam în noiembrie (…)”.
El a adăugat că ”toată Europa, inclusiv Comisia a fost surprinsă de această schimbare de poziţie a Austriei, fiindcă în octombrie, când reprezentanţii ministerelor de Interne au fost la Bucureşti şi au semnat acel acord de susţinere a României, pentru a intra în Spaţiul Schengen, Austria nu a avut nici o reţinere”.
Ministrul Deca recomandă purtarea măştii de către elevi și profesori
”E adevărat, nu a fost ministrul de Interne, a fost un alt responsabil din Guvernul austriac, dar n-a avut nicio reţinere. Nu numai România a fost surprinsă de această schimbare de atitudine a Austriei, ci întreaga Europă (…), dar aveţi dreptate când spuneţi că diplomaţia şi mai ales cei care se ocupă de diplomaţia mai puţin văzută puteau să ştie, aici e de discutat, e de discutat, dar nu numai noi am fost surprinşi (…)”, a susţinut Kelemen Hunor.