Premierul Ilie Bolojan lansează acuzații extrem de grave privind modul în care autoritățile române au gestionat accesul la infrastructura energetică națională, susținând că sistemul a fost distorsionat prin acordarea de avize de racordare „scriptice” unor companii fără capacitate reală de investiție, care folosesc aceste aprobări exclusiv în scop speculativ.
Potrivit șefului Guvernului, această practică a generat un blocaj sistemic care împiedică producătorii serioși să dezvolte noi capacități energetice și contribuie direct la menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori.
80.000 MW autorizați pentru o nevoie reală de doar 9.000 MW
Bolojan a explicat dimensiunea disproporției:
România are un consum maxim de aproximativ 9.000 MW în perioadele de vârf de iarnă;
au fost deja emise autorizații de racordare pentru aproximativ 80.000 MW;
alte 30.000 MW sunt încă în proces de aprobare la Transelectrica.
Această supraîncărcare administrativă a blocat accesul investitorilor autentici, în timp ce deținătorii unor proiecte exclusiv „pe hârtie” monetizează artificial drepturile de racordare prin revânzare. Premierul a afirmat că astfel de proiecte au ajuns inclusiv să fie listate pe platforme precum OLX.
Specula energetică și influența politică
Premierul sugerează existența unor rețele complexe de interese:
„Sunt foarte mulți bani transpolitic, transinstituțional.”
În viziunea sa, anumite grupuri au obținut rapid aprobări strategice, blocând accesul concurenței și transformând racordările într-un activ comercial, în locul unui instrument pentru dezvoltare energetică reală.
Hidroelectrica, criticată pentru profituri fără investiții suficiente
Hidroelectrica, principalul producător de energie al țării, este de asemenea vizată de criticile premierului.
Bolojan consideră că societatea:
a preferat maximizarea profitului imediat;
a realizat investiții insuficiente în capacități moderne de stocare;
a ratat oportunitatea de a instala baterii de stocare în apropierea barajelor;
a permis menținerea unor prețuri ridicate în piață.
Potrivit estimărilor sale, astfel de investiții ar fi putut reduce costurile energiei pentru populație cu 20-30%.
Bonusuri mari, reforme mici
Premierul a criticat și politica de remunerare a conducerii Hidroelectrica, acuzând plata unor bonusuri de performanță de până la 180.000 de euro anual în contextul unor rezultate financiare generate în mare parte de condițiile naturale favorabile, nu de eficiență managerială sau modernizare strategică.
Piața energetică, între liberalizare și vulnerabilitate structurală
Declarațiile lui Bolojan scot în evidență probleme structurale majore:
acces inechitabil la rețea;
suprareglementare speculativă;
subinvestiții în infrastructură;
influență politică;
volatilitate ridicată a prețurilor.
În acest context, România riscă să piardă oportunități importante de extindere a producției interne și de stabilizare a pieței energetice.
O reformă inevitabilă
Mesajul premierului sugerează intenția unei intervenții guvernamentale mai ferme în sector, cu posibile direcții precum:
revizuirea avizelor de racordare inactive;
introducerea unor garanții financiare stricte;
accelerarea investițiilor în stocare;
reformarea guvernanței companiilor de stat;
reducerea influenței speculative.
Declarațiile lui Ilie Bolojan conturează imaginea unui sector energetic afectat de disfuncționalități profunde, unde interese economice și politice au compromis accesul competitiv și dezvoltarea strategică.
Dacă acuzațiile se confirmă și reformele promise vor fi implementate, România ar putea transforma actuala criză într-o oportunitate de restructurare majoră a pieței energetice. În caz contrar, blocajele și costurile ridicate riscă să continue să afecteze atât economia, cât și consumatorii finali.
