Industria jocurilor de cazinou contribuie cu sume impresionante la bugetele locale și naționale prin prisma taxelor și impozitelor plătite, dar și prin dezvoltarea și influențele aduse unor industrii conexe.
România are unul dintre cele mai severe regimuri fiscale privind industria de gambling. Statul român taxează atât jucătorii, dar și companiile ce administrează cazinourile online și stradale. A fost un pariu riscant pentru autorități, dar cu siguranță nu au descurajat jucătorii să-și încerce norocul.
În 2021, firmele din domeniul jocurilor de noroc au raportat o cifră de afaceri de 9 miliarde de lei (1.8 miliarde de euro), iar profitul lor a fost estimat la 200 de milioane de euro. Însă la bugetul de stat se duc între 400 și 600 de milioane de euro din această activitate, adică undeva 0.25 din PIB. Inclusiv cazinourile online, precum Cazinoro contribuie cu sume impresionante la economia României.
Începând cu 2023, România a introdus o nouă contribuție plătibilă de operatorii economici din sectorul jocurilor de noroc prin adoptarea Legii nr. 286/2022 pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2022, care modifică Ordonanța nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale.
Această legislație urmărește îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale și înființează Fondul Cultural Național Român, structură destinată sprijinirii și implementării proiectelor culturale în România.
Legea impune o contribuție de 0,5%, plătibilă către Fondul Cultural Național Român de operatorii din sectorul jocurilor de noroc, inclusiv în mediul online, cum e Frank Casino. Contribuția de 0,5% este declarată ca fiind aplicabilă „veniturilor” obținute de astfel de operatori care acționează în sectorul jocurilor de cazinou (inclusiv online). Însă legea ridică unele probleme pentru că nu reglementează clar dacă această taxă trebuie plătită doar de deținătorii de licențe clasa I sau și de cei ce dețin clasa II. Și nu este clară metoda de determinare a veniturilor pentru care se calculează contribuția.
În mijlocul acestor dezbateri, este de așteptat ca autoritățile române să elibereze noi linii directoare pentru implementare pe termen scurt.
Industria jocurilor de cazinou contribuie puternic la economia România și într-o formă indirectă prin antrenarea unor industrii tangențiale, cum ar fi sectorul IT. În România sunt aproximativ 50 000 de angajați în cazinourile clasice și online, care la rândul lor sunt consumatori și plătitori de taxe și impozite.
Iar în viitorul apropiat, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, care supervizează licențierea și autorizarea firmelor din industria jocurilor de cazinou, estimează o creștere a veniturilor cu 410 milioane lei în 2023.
România e singura țară care taxează jucătorii atât la depunere cât și la retragere. Oricine dorește să treacă pragul unui cazinou stradal, trebuie să scoată din buzunar până la 50 de lei. Evident, aceștia sunt taxați și atunci când vor să-și retragă banii. Cei ce aleg să joace online, sunt taxați de două ori. Trebuie să plătească 2% din suma depusă, dar există și un impozit aferent sumei retrase de pe același site.
În alte țări, precum Bulgaria, Austria sau Germania, povara fiscală este pe umerii firmelor care fac profit, nu pe jucători. În România, un jucător e taxat mereu când depune bani sau face retrageri de fonduri, ceea ce oate duce la descurajarea practicării gamblignului în țară, iar jucătorii să fie ”încurajați” să aleagă cazinouri online din alte state sau chiar să călătorească peste hotare pentru a practica jocurile favorite în cazinouri renumite din alte state.
