USR a depus încă de anul trecut o inițiativă legislativă prin care vizează majorarea numărului de parlamentari pentru diaspora, de la 6, câți sunt în prezent, la 14. Principalul argument al USR este că românii din afara granițelor țării sunt mult subreprezentați.
Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Parlament în luna mai 2018 și i-a avut ca inițiatori pe senatorii Florina Presadă și Radu Mihail și pe deputații Dan Barna, Tudor Benga și Matei Dobrovie. Ulterior, inițiativa a fost asumată de toți parlamentarii USR.
Practic, inițiativa modifică legea 208/2015 privind alegerile parlamentare și statuează că diaspora urmează să fie reprezentată de 10 deputați și 4 senatori. În prezent, actul normativ în vigoare stabilește că parlamentarii de diaspora sunt în număr de șase: 4 senatori și 2 deputați.
La începutul lunii octombrie a anului trecut, proiectul a intrat în dezbaterea Senatului, prima Cameră sesizată. După ce a primit două rapoarte negative din partea comisiilor juridică și de administrație, legea a fost respinsă de plen pe 22 octombrie cu doar 15 voturi ”pentru”, 93 de voturi ”împotrivă” și o abținere.
Inițiativa legislativă a fost apoi transmisă Camerei Deputaților, care este forul decizional, unde se află blocată de mai bine de un an. În prezent se află pe masa comisiei de Cod electoral, unde așteaptă o primă lectură înainte de a intra în plen pentru votul final.
Parlamentarii USR au explicat, în expunerea de motive a inițiativei legislative, că în 2017 existau în evidențele statului 734.748 de români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării.
”Aplicând norma de reprezentare conform legii, respectiv 1 deputat la 73.000 de locuitori și 1 senator la 168.000 de locuitori, rezultă că circumscripția 43 (diaspora – n. red.) trebuie să aibă 4 mandate de senatori și 10 de deputați (…) Considerăm că adoptarea acestei modificări reprezintă o reparație pentru cetățenii români din afara granițelor țării cărora numărul mandatelor înscrise în anexa din 2015 nu le-a făcut dreptate”, au subliniat inițiatorii.
Ei au atras atenția însă că cifrele de care dispune Institutul Național de Statistică sunt mult mai mici raportate la estimările făcute de organizațiile internaționale precum ONU sau OSCE, date pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și le-a însușit în 2017.
”Astfel, după cum precizează Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în strategia de guvernare, diaspora română se cifra, conform estimărilor publicate în 2016, între 3,5 și 4 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate”, ai mai precizat inițiatorii legii.
Discuțiile despre majorarea numărului de parlamentari pentru diaspora au fost reluate în contextul alegerilor prezidențiale care s-au încheiat ieri, după ce românii din afara granițelor au avut o prezență record la urne: 944.077 în turul 2 și 675.348 în turul 1.
