Inițiativele legislative ale deputatului PSD Liviu Pleșoianu, care vizează modificarea legilor principalelor servicii secrete din România – SRI, SIE, SPP, STS – în sensul limitării la un singur mandat de maximum 4 ani a șefilor acestora, au ajuns la Senat, după de au fost adoptate de Camera Deputaților fără niciun fel de dezbatere.
Principala persoană vizată de inițiativa lui Pleșoianu este șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. Acesta se află în funcție de 13 ani, fiind numit la conducerea Serviciului în decembrie 2005, imediat după alegerea Lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României și ar putea fi schimbat imediat după intrarea în vigoare a noii legi. Pahonțu este contestat de liderii coaliției aflată la Guvernare, mai ales de Liviu Dragnea, care îl acuză că încearcă să-l dea jos de la șefia PSD. Într-un gest de frondă la adresa lui Pahonțu, președinții Parlamentului și miniștrii au renunțat la protecția SPP.
O a doua persoană vizată este șeful SRI, Eduard Hellvig, numit în funcție în martie 2015 și al cărui mandat va împlini 4 ani în primăvara anului viitor. În mod similar cu Pahonțu, deși nu în aceeași măsură, Hellvig este ținta criticilor lui Liviu Dragnea, care îl acuză că ar complota pentru ca PSD să piardă guvernarea.
Social-democratul Liviu Pleșoianu, deputat aflat la primul mandat și unul dintre cei mai vocali parlamentari în favoarea ofensivei PSD-ALDE împotriva Justiției, își motivează propunerile de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete prin faptul că aceștia ”ajung să conducă din umbră întreaga țară”.
”Este limpede că una dintre principalele probleme în România postrevoluționară a constituit-o beția de putere în rândul serviciilor secrete. Oricât de bun ar fi un cadru legal, se vor găsi mereu căi de ocolire (de tipul protocoalelor care adaugă, ilegal, la lege), atâta vreme cât în fruntea serviciilor de informații rămân prea multă vreme aceleași persoane. Puterea îndelungată (mai ales acel tip de putere ascunsă, specific serviciilor secrete) corupe! Pe cale de consecință, primul și cel mai important pas (care este și absolut necesar, mai ales în lumina tuturor dezvăluirilor din ultimii ani) este acela al limitării în timp a mandatului șefilor de servicii de informații”, arată Pleșoianu în expunerea de motive a inițiativelor legislative.
”Este necesar ca directorii, prim-adjuncții și adjuncții să fie numiți pentru un singur mandat, de maximum patru ani. În timpul mandatului de cinci ani al președintelui României, ar trebui să existe cel puțin o schimbare de șefi de servicii. De asemenea, mandatul șefilor din servicii nu ar trebui să depășească mandatul de patru ani al parlamentarilor, ca membri ai forului reprezentativ suprem al României”, mai susține deputatul PSD.
De Vlad Mitu
