Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/universitar 2025-2026, de 3518,7 mii elevi şi studenţi, în creştere cu 33,1 mii comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, cele mai semnificative creşteri fiind înregistrate ȋn învăţământul liceal (+5,0%) şi învăţământul superior (+2,2%), anunţă, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS).
Personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 247,5 mii persoane, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice fiind de 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic. Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2024-2025 s-a ridicat la 489,8 mii elevi şi studenţi, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
În anul şcolar/universitar 2025-2026, aproape jumătate din populaţia şcolară – reprezentată de 3518,7 mii elevi şi studenţi – s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,0%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,9%) şi în învăţământul superior (16,5%).
Cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare, cu o creştere de 33,1 mii elevi şi studenţi, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, a fost învăţământul postliceal (2,2%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, circa jumătate (50,2%) au fost elevi şi studenţi de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,6%) au studiat în mediul urban.
Faţă de anul şcolar/universitar precedent, învăţământul liceal şi învăţământul superior sunt nivelurile educaţionale care au înregistrat cele mai importante creşteri ale populaţiei şcolare (+29,9 mii elevi, respectiv +12,3 mii studenţi/cursanţi). La polul opus, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel postliceal au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2025-2026 faţă de cel anterior (-5,7 mii, respectiv -3,4 mii). Datele INS arată că populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,4%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (37,4%).
Referitor la gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani, acesta a înregistrat cel mai ridicat procent (85,0%), raportat la celelalte grupe de vârstă. În anul universitar 2025-2026 au fost înscrişi în învăţământul superior 580,9 mii studenţi, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,9% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2025-2026 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,2%), liceal (21,5%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%). Populaţia şcolară din anul şcolar/univer a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (588,5 mii persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (556,1 mii persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (52,3%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (având ponderea de 1,5%, respectiv de 1,4%). În învăţământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost în Bucureşti-Ilfov (33,8%), precizează INS/
Personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 247,5 mii persoane, în anul şcolar/universitar 2025-2026. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic.
Personalului didactic de sex feminin a fost majoritar, atât la nivelul întregului sistem educaţional preuniversitar (83,3%), cât şi defalcat pe nivelurile educaţionale, astfel: antepreşcolar şi preşcolar (99,5%), primar şi gimnazial (82,5%), liceal (73,2%), postliceal (72,5%), respectiv profesional (63,7%).
În anul şcolar/universitar 2024-2025 au absolvit 489,8 mii elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Absolventele au fost preponderente, în număr de 255,8 mii, reprezentând 52,2%. Din totalul absolvenţilor, 84,0% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2024-2025 au absolvit învăţământul gimnazial 172,7 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,2%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. Absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 61,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel, în mediul urban.
Regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,1%, respectiv 51,5%). În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2024-2025 au absolvit 124,4 mii elevi, în scădere cu 17,0% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă – program de zi (84,4%).
Peste jumătate din absolvenţii din învăţământul liceal au frecventat cursurile filierei teoretice (52,4% din totalul absolvenţilor), 38,0% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 111,8 mii absolvenţi, din care 99,0 mii proveniţi din promoţia anului 2025 (88,5%), potrivit datelor INS. Au fost declarate reuşite 86,0 mii persoane (76,9%), din care 80,7 mii persoane (81,6%) din promoţia anului 2025.
Ȋn învăţământul profesional au absolvit 23,6 mii elevi, din care 97,5% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. Ȋn acelaşitimp, în învăţământul postliceal au absolvit 33,2 mii elevi, din care 67,3% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 135,9 mii studenţi. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afa
ceri, administraţie şi drept (26,2%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,2%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,6%).
Rata abandonului în anul şcolar 2024/2025 a fost de 0,7% în învăţământul liceal şi profesional, 0,9% în învăţământul primar, respectiv 0,9% în învăţământul gimnazial.
Într-un context global în care securitatea digitală depinde tot mai mult de criptografia avansată, România începe să își construiască propria rețea de competențe în domeniul cuantic. Prin parteneriatul dintre Vegacomp Consulting și liderul global QURECA, piața locală primește acces la programe specializate de formare tehnică și executivă. Articolul de față detaliază modul în care această inițiativă își propune să pregătească primele serii de specialiști și să sprijine tranziția organizațiilor către soluții pregătite pentru era post-cuantică.
Preţurile petrolului scad cu peste 3% după negocierile dintre SUA şi Iran
INS precizează că în anul 2023, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie, au fost asigurate în cea mai mare măsură (83,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.
