Comisia juridică a Senatului a adoptat miercuri un raport de admitere pe proiectul iniţiat de către Guvern care vizează desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române. Senatoarea PNL, Alina Gorghiu, a afirmat că institutul a primi ani buni mulţi bani de la bugetul de stat pentru ca şefi instituţiei „să ţină umbră deasă pe evenimentele din 1989” şi a îndemnat colegii să voteze la plen propunerea legislativă, forul legislativ fiind decizional.
„Din Parlament Aştept de mult timp legea asta! Vine târziu, dar e o gură de aer proaspăt.
Senatorii jurişti ai majorităţii au votat pentru desfiinţarea celui mai faimos institut pentru inutilitatea sa, condus de doi indivizi judecaţi pentru crime împotriva umanităţii în Dosarul Revoluţiei: Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu. Au primit ani întregi bani mulţi de la bugetul de stat ca şefi ai Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ca să ţină umbră deasă pe evenimentele din 1989.
În sedinţa Comisiei juridice, PSD-iştii au reacţionat în bătaie de joc la adresa românilor, care aşteaptă de mai bine de 30 de ani să afle adevărul despre cele întâmplate în 1989. Hai la plen, că suntem cameră decizională!”, a scris Alina Gorghiu miercuri pe Facebook.
Pe 9 octombrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, transmite Administraţia Prezidenţială. Şeful statului argumentează că ascest institut nu a reuşit să-şi dovedească utilitatea, ci „a generat, prin activitatea sa şi contrar obiectivului său stabilit prin lege, numeroase tensiuni şi controverse în spaţiul public”.
„Soluţia adoptată de Parlament în sensul respingerii ordonanţei de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 trebuie reanalizată, în condiţiile în care acest institut şi-a dovedit de-a lungul timpului ineficienţa. În acest sens, apreciem că soluţia legislativă de aprobare prin lege a OUG nr. 91/2019 ar fi în total acord cu prerogativele de control parlamentar conferite de legiuitorul constituant Parlamentului, ceea ce implică maximă responsabilitate în analiza activităţii unor asemenea instituţii. Din această perspectivă, decizia de a remedia cheltuirea ineficientă de fonduri publice prin desfiinţarea instituţiilor care nu servesc scopului pentru care acestea au fost create reprezintă nu numai o atitudine consonantă cu rolul conferit Parlamentului prin Legea fundamentală – aceea de organ reprezentativ suprem al poporului român – ci şi o probă de ataşament al parlamentarilor, în exercitarea mandatului, faţă de interesele cetăţenilor, precum şi o dovadă de autentică moralitate”, arată motivarea şefului statului pentru retrimiterea actului normativ în Parlament.
Pe 24 septembrie 2020, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prin urmarea, actul normativ este constituţional, decizia CCR fiind definitivă.
Șefii institutului, oameni implicați în reprimarea Revoluției și în Mineriade
Conducerea Institutului Revoluției este asigurată de un „Colegiu Național” alcătuit din personalități reprezentative ale revoluției române. Numirea membrilor Colegiului Național se face de către președintele României. Cum în momentul înființării IRRD președintele României era Ion Iliescu acesta a numit, prin Decretul 1151 din 14 decembrie 2004 toți membrii Colegiului Național, format din 25 de persoane, și anume:
Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu.
Legea nu prevede vreun termen pentru mandatul Colegiului Național, aceștia fiind numiți pe viață.
În prima ședință a Colegiului Național a fost ales în unanimitate președintele IRRD, în persoana lui Ion Iliescu, și directorul instituției, fostul revoluționar timișorean și deputat FSN Claudiu Iordache.
Colegiul Național a ales și Consiliul Științific al IRRD, organism alcătuit mai ales din istorici de profesie, avînd rolul de a supraveghea publicațiile care apar sub egida institutului. Din cadrul Consiliului Științific provine directorul adjunct al IRRD, acesta fiind, de la înființare pînă acum, istoricul Ioan Scurtu. Printre membrii Consiliului Științific mai fac parte, în 2007: Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Onișoru, Dumitru Mazilu.
