Adoptarea inteligenței artificiale în companii trece printr-un punct de cotitură. Dacă prima etapă a fost marcată de un entuziasm generalizat privind generarea de text sau răspunsuri rapide, integrarea profundă a tehnologiei în procesele operaționale rămâne încă redusă.
Conform raportului HR Monitor realizat de McKinsey, deși interesul pentru AI este uriaș, doar 19% dintre procesele de resurse umane din companiile europene folosesc efectiv și eficient inteligența artificială generativă.
Marea problemă identică de analiști este izolarea instrumentelor AI de ecosistemele interne ale companiilor. Instrumentele clasice pot genera texte sau sugestii, însă nu au acces la datele în timp real, la regulile de business și la fluxurile de lucru necesare pentru a executa procese administrative cap-la-coadă.
Marea tranziție: De la LLM-uri la „Agentic AI”
Diferența dintre un asistent AI util și unul cu adevărat eficient constă în capacitatea de execuție. Potrivit datelor Eurostat, 31% dintre companiile europene care foloseau tehnologii AI le utilizau direct pentru organizarea proceselor administrative sau de management, procentul urcând la peste 43% în cazul corporațiilor mari.
Vezi și Microsoft vrea să reinventeze internetul: de la clicuri la agenți AI
Orientarea actuală din industrie se mută dinspre AI-ul pasiv (chatbots) către agenții AI autonomi. Aceștia nu doar că interacționează cu utilizatorii în limbaj natural, dar primesc permisiunea de a executa sarcini repetitive în limitele unor reguli stricte:
Verificarea automată a pontajelor: Detectarea anomaliilor de timp sau a neconcordanțelor înainte de trimiterea datelor către salarizare.
Aplicarea politicilor de concediu: Verificarea drepturilor legale, a suprapunerilor din echipe și aprobarea/respingerea cererilor conform regulamentului intern.
Analiza de date în timp real: Generarea instantanee de rapoarte și grafice referitoare la dinamica personalului fără intervenție umană manuală.
Ritmul accelerat în care aceste tehnologii sunt adoptate începe să se vadă și pe piața din România. De exemplu, platforma autohtonă de HR Papervee a integrat recent în versiunea 3.0 astfel de agenți autonomi conectați direct la baze de date, raportând că automatizarea proceselor repetitive de pontaj și concedii poate identifica până la 98% din anomaliile administrative înainte de procesarea salariilor și poate reduce cu până la 70% timpul alocat întrebărilor recurente din partea angajaților.
Securitatea datelor și EU AI Act: Controlul uman rămâne obligatoriu
Automatizarea proceselor de resurse umane vine la pachet cu provocări majore din perspectiva confidențialității și a reglementărilor. Deoarece departamentele de HR gestionează date cu caracter personal sensibile, utilizarea agenților autonomi este supusă normelor stricte europene, în special GDPR și EU AI Act.
În legislația europeană, sistemele de inteligență artificială utilizate în gestionarea forței de muncă sunt încadrate într-o categorie de risc ridicat. De aceea, trecerea la agenți autonomi impune respectarea câtorva principii fundamentale:
Supravegherea umană (Human-in-the-loop): Orice acțiune sau decizie luată de un agent AI trebuie să fie vizibilă, trasabilă și posibil de revocat sau modificat de către un operator uman.
Limitarea strictă a permisiunilor: Agenții AI trebuie să opereze exclusiv pe baza rolurilor și drepturilor de acces deja stabilite în cadrul organizației.
Stocarea securizată a datelor: Informațiile prelucrate de AI trebuie găzduite în regiuni cloud conforme (cum ar fi servere din spațiul comunitar, ex. Frankfurt) pentru a preveni scurgerea datelor în modele externe de antrenare.
Automatizarea nu mai înseamnă doar instalarea unui soft care generează e-mailuri, ci crearea unui ecosistem în care tehnologia preia munca administrativă grea, lăsând decizia finală și strategia în seama echipelor umane.
