Iranul a început să plătească indemnizaţii familiilor victimelor avionului ucrainean doborât din greşeală deasupra Teheranului, în urmă cu doi ani a anunţat vineri Ministerul iranian de Externe. La bordul avionului Boeing se aflau 176 de persoane.
”Ministerul Transporturlor a efectuat vărsăminte unui număr de familii (ale victimelor), conform reglementării în vigoare”, anunţă ministerul într-un comunicat publicat la marcarea a doi ani de la dramă.
Potrivit adjunctului şefului Aviaţiei Civile iraniene Arash Khodai, citat vneri de agenţia oficială Irna, ”suma de 150.000 de dolari a fost plătită” unor familii, iar ”procesul a fost lansat cu privire la alte familii”.
Această indemnizaţie ”nu le împiedică să continue dosarul în justiţie”, precizează el.
La 8 ianuarie 2020, forţe armate iraniene au doborât un avion de tip Boeing care efectua zborul PS752 al companiei aeriene ucrainene Ukraine International Airlines (UIA) de la Teheran la Kiev, cauzând moartea a 176 de oameni – majortatea canadieni şi iranieni, mulţi binaţionali.
Ele au recunoscut abia trei zile mai târziu că au doborât aeronava civilă ”din greşeală”.
INDEMNIZAŢIE CANADIANĂ ÎN PARALEL
În 2020, Iranul a anunţat că vrea să plătească ”150.000 de dolari sau echivalentul în euro” fiecărei familii a victimelor incidentului.
Acest anunţ a fost criticat aprig de către Kiev şi şeful diplomaţiei candiene de la acea vreme, François-Philippe Champagne.
Curtea Superioară din Ontario a anunţat luni că a acordat unui număr de şase reclamanţi compensaţii şi daune în sumă de 107 milioane de dolari canadieni (74 de milioane de euro).
Niciun detaliu nu a fost făcut public cu privire la modul în care plăteşte Iranul aceşti bani, însă avocaţii familiilor au anunţat a doua zi că procedează la confiscarea unor active iraniene în canada sau în străinătate.
Autoritatea Judiciară iraniană anunţa în noiembrie că un proces împotriva unui număr de zece militari ”cu diverse grade” implicaţi în doborârea avionului a dost deschis la Teheran.
În noaptea dramei, apărarea antiaeriană a Iranului se afla în stare de alertă maximă.
Republica islamică tocmai atacase atunci o bază folosită de către armata americană în Irak, ca măsură de retorsiune după asasinarea, cu cinci zile în urmă, într-un atac cu un avion american fără pilot (dronă), lângă aeroportul din Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, artizanul strategiei regionale a Iranului, iar Teheranul se aştepta la o rispostă a Washongtonului.